Măsura prin care părinţii urmau să primească 1.500 de lei pe lună de la angajator pentru creșă sau grădiniță ar urma să fie amânată, cel puțin până la finalul anului.
Ministerul Finanţelor propune suspendarea aplicării acestei măsuri, potrivit unui proiect publicat pe site-ul instituţiei, deşi toată lumea aştepta normele de aplicare, informează Digi24.
Legea prevedea ca părinții să primească 1.500 de lei pe lună de la angajator. Mai departe, firmele urmau să își scadă această cheltuială din impozitele datorate statului.
Legea este în vigoare de la începutul anului şi nu se aplică retroactiv.
În România sunt aproximativ 600.000 de copii cu vârsta între 3 şi 6 ani.
Măsura să fie suspendată până la finalul anului
Acest proiect prevede suspendarea aplicării acestei măsuri, începând cu data de 1 aprilie 2021 până la data de 31 decembrie 2021, inclusiv.
Potrivit noului cadru fiscal, cheltuielile cu educația timpurie menționate sunt nedeductibile la calculul rezultatului fiscal și se scad din impozitul pe profit datorat în perioada efectuării acestora, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil. În cazul în care suma depăşeşte impozitul pe profit datorat, diferenţa va fi scăzută, în ordine, din impozitul pe salarii reţinut de contribuabil pentru angajaţi, din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate. Impactul asupra bugetului ar fi de 4,5 miliarde lei.
Prin același act normativ, respectiv Legea nr. 239/2020, sumele plătite de angajator pentru educaţia timpurie a copiilor angajaţilor au fost introduse în categoria veniturilor neimpozabile din salarii și asimilate salariilor.
Noile reguli fiscale s-au dovedit insuficiente pentru a putea să fie aplicate
În practică, noile reguli fiscale s-au dovedit insuficiente pentru a putea fi aplicate. Situația a fost semnalată de contribuabili, de organele fiscale și chiar de parlamentari. Solicitările de clarificare a regulilor fiscale au vizat elemente tehnice esențiale aplicării, care nu se regăsesc în actualele prevederi.
Ministerul explică într-un comunicat, referitor la proiectul de modificare a Legii 238/2020, care introduce facilităţi fiscale în domeniul impozitului pe profit şi al impozitului pe venit, că, în practicã, aşa cum au semnalat atât contribuabilii interesaţi/organizaţiile profesionale interesate de accesarea facilitãţii fiscale privind educaţia timpurie, cât şi organele fiscale, şi chiar parlamentari, noile reguli fiscale reglementate s-au dovedit insuficiente pentru a permite aplicarea lor din cel puţin urmãtoarele motive:
- nu sunt definite categoriile de unitãţi eligibile care oferã servicii de educaţie timpurie, conform legislaţiei în vigoare, în condiţiile existenţei unei multitudini de categorii furnizori de educaţie timpurie (ex.: unitãţi alternative de învãţãmânt: Montessori, Waldorf, „after-school”-uri, cluburi ale copiilor etc.), cu forme diferite de organizare juridicã (ex.: asociaţii, fundaţii, societãţi);
- nu sunt precizate categoriile de cheltuieli eligibile pentru acordarea stimulentului fiscal, în condiţiile în care în practicã existã o multitudine de categorii de servicii furnizate pentru educaţie timpurie;
- nu este prevãzutã modalitatea de suportare/decontare de cãtre angajator a cheltuielilor cu educaţia timpurie şi nici documentele justificative corespunzãtoare;
- nu este specificatã modalitatea de fracţionare a plafonului de 1.500 lei/copil între angajatorii pãrinţilor si/sau între angajatorii aceluiaşi pãrinte;
- nu este prevãzutã modalitatea de calcul pentru plafonul creditului fiscal, în corelaţie cu perioada de calcul/declarare a impozitului pe profit (trimestrial/anual); cazul angajatorilor care înregistreazã pierdere, relatează news.ro.
De asemenea au fost semnalate aspecte legate de caracterul discriminatoriu al măsurii fiscale instituite de Legea nr. 239/2020, prin raportare la diferite categorii de angajați care au alți angajatori decât persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit, cum sunt: plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, plătitorii de impozit specific unor activități sau instituțiile publice ce nu desfășoară activități economice, precum și în cazul angajatorilor care obțin venituri din activități independente, cum ar fi societăți civile de avocatură, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, relatează Digi24.
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!