SIF Transilvania a anunțat că inteționează să vândă mai multe active, printre care și Cetățuia de pe Dealul Straja, unde funcționează un restaurant, potrivit Bună Ziua Brașov.
Primăria și-a exprimat de mai multe ori intenția de a prelua și valorifica din punct de vedere turistic acest obiectiv reprezentativ pentru Brașov.
„Există o discuție la nivelul Executivului local cu conducerea SIF Transilvania pe această temă, în ceea ce privește posibilitățile de preluare a Cetățuii. O primă soluție este prin cedarea unor active care sunt în patrimoniul municipiului, cum ar fi parcările din fața și dins spatele Hotelului Aro. De asemenea, căutăm și alte soluții, inclusiv posibilitatea de plăti în rate“, a declarat pentru newsbv.ro Adrian Atomei, viceprimarul Brașovului.
Și președintele Comisiei de buget-finanțe a Consiliului Local Brașov, Cătălin Leante, a confirmat interesul adminsitrației locale pentru preluarea Cetățuii. „Este firesc să nu lăsăm acest obiectiv turistic pe mâna oricui, însă trebuie identificate soluțiile prin care se poate face plata, inclusiv schimbul de active. Practic, deși în prima ședință de Consiliu Local după învestire am solicitat să ni se prezinte care este situația patrimoniului municipiului local, nici la această oră nu am primit-o. Așa că, la această oră, nu putem să facem o analiză și o propunere privind ce active am putea oferi celor de la SIF“, a precizat Leonte la solicitarea newsbv.ro.
SIF Transilvania a propus Primăriei Braşov cedarea Cetăţii oraşului în schimbul unor terenuri şi imobile în valoare de circa 5 milioane de euro, primarul George Scripcaru spunând, luni, că oferta societăţii i se pare „prea ridicată”, însă vrea să găsească soluţii pentru preluarea cetăţii.
Primarul Braşovului, George Scripcaru, a declarat, luni, în şedinţa de Consiliu Local, că SIF Transilvania a făcut o ofertă municipalităţii în care arată că este dispusă să cedeze Cetatea Braşovului în schimbul unor terenuri şi imobile a căror valoare să fie cuprinsă între 4,9 şi 5,2 milioane de euro.
„Am primit o adresă de la SIF prin care suntem anunţaţi că ei sunt dispuşi să cedeze cetăţuia în schimbul unor terenuri şi imobile în valoare de 4,9 – 5,2 milioane de euro. Oferta lor mi se pare prea ridicată, însă ne dorim să rezolvăm cumva această situaţie şi să preluăm cetatea”, a spus Scripcaru.
Primarul a precizat că va solicita o reevaluare a monumentului în speranţa că preţul propus de SIF Transilvania ar putea scădea. Primăria Braşov poartă negocieri pentru preluarea Cetăţii oraşului încă de anul trecut.
Cetatea a intrat în circuitul turistic în 1982, fiind adminsitrată atunci de Oficiul Naţional de Turism (ONT). ONT s-a privatizat după 1990 şi s-a divizat în SC Postăvarul SA şi SC Poiana SA, care au preluat unităţile turistice şi de cazare din imobilele de patrimoniu din Braşov, printre care şi Cetatea Braşovului.
În prezent, Societatea de Investiţii Financiare (SIF) Transilvania este acţionar principal al Cetăţii, iar societatea Aro Palace este cea care o administrează şi foloseşte în scop comercial o parte dintre spaţiile monumentului istoric.
Cetățuia de pe Strajă, sau Dealul Cetății cum e numit astăzi, a fost un punct important de apărare, situat însă în afara cetății Brașovului. Prima construcţie datează din 1524 şi este un turn în formă de semicerc. La începutul secolului al XV-lea, exista aici doar un turn de veghe, care a fost completat în 1524 cu un bastion de lemn cu patru turnuri.
În 1529 în timpul luptelor dintre regele Ferdinand şi János I. pentru tronul Ungariei, cetatea este ocupată şi distrusă de Petru Rareş. Zidurile ei au fost refăcute, dar peste puţin timp au fost nimicite într-un incendiu. În 1625 cetatea a fost reconstruită şi tot în acea perioadă s-a săpat şi puţul de 81 m adâncime din curtea cetăţii. Fortificaţia patrulateră cu bastioane italieneşti în colţuri, deasupra cărora au fost construite turnuri de apărare a avut o singură intrare accesabilă printr-un pod mobil.
În 1688 aici s-a refugiat din faţa habsburgilor o parte dintre braşoveni. În 1690 armatele imperiale s-au stabilit în cetate, şi mulţi ani la rând au asuprit oraşul. În 1773 Iosif II. a ordonat refacerea cetăţii, iar după 9 ani a oferit-o oraşului spre cumpărare. Oraşul nu a cumpărat-o, aşadar o perioadă a funcţionat ca şi închisoare pentru prizonierii turci şi francezi, iar în timpul epidemiei de ciumă aici era o secţie pentru cei cu simptomele bolii.
În 1817 cetatea a fost vizitată de împărăteasa Karolina, în 1848 a fost ocupată de oştile lui Bem, iar în 1894 de oştile ţarului.
Pierzându-și importanța în secolul XVII, a slujit drept depozit și mai apoi de cazarmă plăieșilor. De aceea, într-o vreme, dealul s-a numit Dealul Plăieșilor. Din secolul XVIII și până în 1954 a servit și drept închisoare, apoi depozit pentru Arhivele Statului Brașov până în 1975, pentru ca din 1981, după o amplă restaurare să devină un complex turistic cu specific medieval.