Cele două proiecte pe care Primăria Braşov le-a depus pentru finanţare prin Programul de Cooperare Elveţiano – Român, respectiv cel privind reabilitarea energetică cu soluţii inteligente a două şcoli din Braşov şi modernizarea reţelelor de termoficare din zona Tractorul, sunt, în prezent, în curs de evaluare de către experţii elveţieni. Aceste două proiecte ar putea aduce Braşovului 23,4 milioane de lei fonduri nerambursabile, ţinând cont că investiţiile vor fi finanţate în proporţie de 85% de elveţieni, iar restul de 15% va fi contribuţia Municipiului Braşov.
Primarul George Scripcaru a precizat că reprezentanţii municipalităţii au transmis deja răspunsurile la clarificările solicitate de partea elveţiană pentru proiectul care priveşte reabilitarea termică prin soluţii inteligente la cele două unităţi de învăţământ şi, acum, se lucrează la elaborarea răspunsului pentru clarificarea unor aspecte din proiectul ce vizează reabilitarea reţelei termice din Tractorul. „Sunt două proiecte importante pentru că vor aduce economii la bugetul local, fie că vorbim despre costurile pentru funcţionarea celor după instituţii de învăţământ, fie că vorbim despre reducerea pierderilor şi eficientizarea reţelei de transport a agentului termic din cartierul Tractorul. În plus, cele două proiecte continuă aplicarea strategiei asumate de Municipiul Braşov prin Pactul Primarilor, de reducere cu 20%, până în 2020, a emisiilor de dioxid de carbon şi a consumului de energie. După cum le-am promis braşovenilor, vom încerca în continuare să găsim soluţii alternative pentru finanţarea investiţiilor, altele decât bugetul local”, a declarat primarul George Scripcaru.
Soluţii inteligente de reabilitare a şcolilor
Primăria Braşov a depus în luna mai solicitările de finanţare pentru cele două proiecte, care se află acum în faza de evaluare. În cazul reabilitării energetice inteligente pentru Colegiul de Informatică „Grigore Moisil” şi Şcoala Generală nr. 4, valoarea proiectului este de 11,18 milioane lei, 7,8 milioane lei fiind finanţarea nerambursabilă solicitată. Ţinând cont că vorbim de o reabilitare inteligentă, anveloparea clădirilor acestor unităţi şcolare nu va fi făcut în stil clasic, cu polistiren, ci pe pereţii exteriori se va pune vată bazaltică, dar nu direct pe zid, astfel ca să rămână un spaţiu de ventilaţie, ţinând cont că aerul este cel mai bun izolator din punct de vedere termic. Şi terasa celor două clădiri va fi izolată cu vată minerală, pentru a se reduce pierderile de căldură, iar la interior, pereţii vor fi zugrăviţi cu vopsea izolatoare şi, desigur, ferestrele vor fi înlocuite cu tâmplărie cu geam termopan.
Cu cât s-ar reduce pierderile Tetkron
Cel de-al doilea proiect, care vizează modernizarea sistemului de distribuţie a agentului termic în zona Tractorul, are o valoare totală de 23 de milioane de lei, finanţarea nerambursabilă solicitată fiind de 15,6 milioane lei. Proiectul ar fi un pas important pentru reducerea pierderilor furnizorului, conform studiului de fezabilitate care a stat la baza acestui proiect, pierderile de energie pe circuitul de transport, distribuţie şi recirculare apă caldă din zona Tractorul urmând a se reduce cu 9,55 GWh (gigawaţi)/an, iar emisiile de dioxid de carbon vor scădea şi ele cu 1,965 de tone pe an.
