Garanţia de bună conduită, plătită de ofertanţii care contestau procedurile de achiziţii publice, nu va mai putea fi executată de autorităţile contractante, dar trebuie plătită în continuare, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale care stabileşte că e neconstituţional ca autorităţile să încaseze respectiva garanţie.
O ordonanţă de urgenţă emisă de guvern în vara anului trecut (OUG 51/2014 care modifica OUG 34/2006, privind contractele de achiziţie publică) stabilea că firmele care vor să conteste o procedură de achiziţii publice trebuie să plătească o sumă, denumită „garanţie de bună conduită“, echivalentă cu 1% din valoarea contractului scos la licitaţie, dar nu mai mare de 100.000 euro. În cazul în care contestaţia era respinsă definitiv, autoritatea care a organizat licitaţia primea această sumă de bani. Deşi obligaţia de constituire a garanţiei de bună conduită subzistă, Curtea Constituţională a înlăturat dreptul autorităţii contractante de a reţine automat garanţia la momentul respingerii acţiunii contestatorului nemulţumit. Este răsturnată astfel prezumţia instituită de legiuitor potrivit căreia formularea unei contestaţii cauzează automat un prejudiciu autorităţii contractante.
Garanţia de bună conduită a stârnit o serie de reacţii pro şi contra încă din momentul în care a fost instituită. Această garanţie a fost contestată de mediul de afaceri, deoarece operatorii economici au susţinut că le restricţiona dreptul a formula contestaţii. În schimb, măsura a fost apreciată de către autorităţile publice locale, fiindcă licitaţiile nu au mai fost blocate cu lunile, uneori fără motiv.
Braşovul scăpase de contestatarii de profesie
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea, a precizat că după introducerea prevederii privind achitarea garanţiei de bună conduită, nu a mai fost depusă nici o contestaţie la licitaţiile organizate de către municipalitate. „Anul trecut, până la intrarea în vigoare a noilor prevederi, am avut o singură contestaţie la licitaţia de amenajare a Centrului de Afaceri şi Incubator Tehnologic şi pentru că respectiva contestaţie nu a fost întemeiată, în conformitate cu prevederile iniţiale ale legii privind contractele de achiziţie publică, firmei care a contestat i s-a reţinut suma de 11.866,31 lei”, a explicat Toarcea. Unele proiecte de anvergură ale Primăriei au fost blocate timp de aproape un an, din cauza unor astfel de contestaţii. Investiţia care a întârziat cel mai mult din această cauză fiind cea de implementare a sistemului de e-ticketing pe RAT Braşov. Procedura de achiziţie pentru acest proiect demarase încă din noiembrie 2013 şi ar fi trebuit să se încheie în 16 ianuarie 2014. Două firme au contestat însă caietele de sarcini, în patru rânduri, una ajungând chiar la Curtea de Apel, care a dat câştig de cauză Primăriei Braşov, însă a fost nevoie de reluarea licitaţiei, iar licitaţia a fost adjudecată abia la finele lui noiembrie 2014.