Primăria Brașov pierde procesul cu Fin-Eco și Garda de Mediu, pe tema închiderii depozitul de gunoi de la Timiș-Triaj

Primăria Brașov pierde procesul cu Fin-Eco și Garda de Mediu, pe tema închiderii depozitul de gunoi de la Timiș-Triaj

Magistrații Tribunalului Brașov au decis, astăzi, că Primăria Brașov este cea care trebuie să închidă depozitul de gunoi de la Timiș-Triaj. Procesul a fost pierdut de munciipalitate, care a fost apărat de unul dintre avocații de fițe aduși de adminsitrația locală. Sentința nu este definitivă.

Soluția pe scurt

Admite excepţia de inadmisibilitate a capătului de cerere ce are ca obiect, pronunţarea unei sentinţe care să ţină loc de acord în formă autentică a Fin Eco SA pentru dreptul de superficie asupra imobilului depozit de deşeuri clasa b Trimiş-Triaj, înscris în cartea funciară nr. 1515504 Braşov, cu numărul cadastral 1515014, în suprafaţă de 86.814 mp- domeniul privat al municipiului Braşov”, ce a fost invocată de partea pârâtă şi, în consecinţă: Respinge, ca inadmisibilă, pretenţia pe care reclamantul municipiul Braşov, reprezentat legal de primar şi convenţional de societatea civilă de avocaţi Dobrinescu Dobrev, a formulat-o în contradictoriu cu pârâta SC Fin-Eco SA, reprezentată legal de preşedintele consiliului de administraţie şi convenţional de cabinetul de avocat Adela-Maria Dancu, în sensul celor mai sus redate. Respinge, ca neîntemeiată, pretenţia pe care partea reclamantă municipiul Braşov, a formulat-o în contradictoriu cu pârâta SC Fin-Eco SA în sensul în „autorizării municipiului Braşov ca, pe cheltuiala Fin-Eco SA, să execute el însuşi lucrările de închidere a depozitului de deşeuri clasa b Trimiş-Triaj, înscris în cartea funciară nr. 1515504 Braşov, cu numărul cadastral 1515014, în suprafaţă de 86.814 mp- domeniul privat al municipiului Braşov”.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul municipiul Braşov, reprezentat legal de primar şi convenţional de societatea civilă de avocaţi Dobrinescu Dobrev, în contradictoriu cu pârâta Garda Naţională de Mediu – Comisariatul General-, reprezentată prin Serviciul Comisariatului Judeţean Braşov, ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de exercitare a căii de atac urmând a fi înregistrată la Tribunalul Braşov. Pronunţată azi, 20.02.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, de către grefa instanţei.

În decembrie 2022, Primăria Brașov, condusă de Allen Coliban, un fan al „orașului verde”, anunța că în 2024 acest depozit de gunoi va fi închis.

Rampa de gunoi Timiș – Triaj va fi închisă în 2024

Ministrul Mediului: „Amenzile plătite de stat, pentru că nu a închis depozitele de deşeuri neautorizate, vor fi recuperate de la vinovaţi”

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunţat, marţi, 20 februarie, că un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care amenzile plătite de stat ca urmare a sancţiunilor impuse României de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru că nu a închis depozite de deşeuri neautorizate vor fi recuperate de la vinovaţi. Ministrul Fechet, care a participat marţi la şedinţa Comisiei de mediu din Senat, a precizat că ordonanţa se află în circuitul de avizare interministerală şi a estimat că ar putea ajunge pe masa Guvernului în câteva săptămâni.

Fie că discutăm despre persoane fizice sau juridice, unele aflate în procedura insolvenţei sau a falimentului, dar fiecare leu din amenzile pe care statul român le plăteşte va fi recuperat. Este mesajul pe care doresc să-l transmit mai ales titularilor obligaţiilor de mediu, mai ales celor care au avut la dispoziţie 30 de ani să ecologizeze aceste depozite şi nu au făcut-o, le spun că nu este târziu încă să îşi respecte aceste obligaţii. În lipsa acţiunilor, statul român va fi nevoit să îi exproprieze, să facă din bani publici aceste cheltuieli. (…) Respectivele persoane fizice sau juridice vor plăti nu doar costurile ecologizării (studiul de fezabilitate, lucrările de execuţie), ci şi penalităţile pe care statul român le va plăti către Comisia Europeană”, a explicat Mircea Fechet.

Potrivit ministrului, printre cele 31 de situri neautorizate pentru exploatare se află un depozit municipal administrat de Primăria Braşov şi halda de fosfogips a Combinatului Sofert de la Bacău pentru care urmează să fie aprobaţi, prin hotărâre de Guvern, indicatorii tehnico-economici pentru ecologizare.

Vom fi obligaţi să identificăm surse de finanţare din bugetul de stat şi, în loc să construim şcoli, grădiniţe, spitale sau drumuri, o să ecologizăm aceste depozite care ar fi trebuit ecologizate în urmă cu 30 de ani”, a menţionat Fechet.

El a amintit că iniţial au fost 101 depozite neconforme, apoi, în 2018, când România a fost prima dată condamnată, au rămas 68 şi la finalul anului 2023 – 31. România plăteşte aproximativ 600 de euro zilnic pentru fiecare din cele 31 de depozite rămase neînchise, adică 18.000 de euro.

Termenul pe care îl estimăm pentru ecologizarea depozitelor de deşeuri, din informaţiile pe care le pun la dispoziţie proiectanţii, se referă la anul 2027″, a adăugat Fechet.

Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!

Noutăți RAPID și pe canalul de Whatsapp și Telegram !

Distribuie dacă îți place!

Anunţuri mică publicitate