Primăria Braşov
Autorităţile locale şi centrale cheltuiesc, în medie, 3,6 euro pe zi, pe cetăţean, însă doar o mică parte din această sumă este investită în dezvoltarea infrastructurii, construcţia de autostrăzi, modernizarea sistemelor de încălzire sau renovarea spitalelor şi şcolilor, reiese din calculele cotidianului național Gândul.
Cei 3,6 euro cheltuiţi zilnic de stat în numele cetăţenilor reprezintă valoarea tuturor serviciilor şi ajutoarelor garantate de stat, de la învăţământ şi sănătate la subvenţii pentru căldură sau transport. Calculul a fost făcut pe baza datelor din bugetul general consolidat şi a rezultatelor preliminare ale recensământului populaţiei din 2011.
Tot din cifrele oficiale reiese că peste jumătate din cheltuielile statului sunt destinate plăţii pensiilor, finanţării serviciilor de asistenţă socială şi plăţii salariilor angajaţilor de la stat, potrivit datelor Ministerului Finanaţelor Publice (MFP) privind execuţia bugetului general consolidat la sfârşitul lunii septembrie.
În ceea ce priveşte banii cheltuiţi de reprezentanţii administraţiei publice locale pentru cetăţenii care i-au votat, sumele variază semnificativ de la un municipiu la altul. Astfel, în topul clasamentul se află oraşul Cluj-Napoca, unde, zilnic, fiecărui cetăţean îi revin de la bugetul local 1,9 euro, în timp ce la polul opus se află Galaţi, unde suma este de numai 84 de eurocenţi pe zi.
În medie, cele mai mari zece municipii din punct de vedere al numărului de locuitori, plus Bucureşti, cheltuiesc zilnic circa 1,4 euro pentru fiecare cetăţean. Brașovul se află sub această medie, cu 1 euro/locuitor/zi. Pentru 2012 a fost previzionat un buget de 84,5 milioane de euro, cu mult mai mic decât Iașiul – 159,9 milioane de euro, Craiova – 143,8 mlioane de euro sau Oradea – 108,2 milioane de euro.
Grosul banilor la Brașov se duc pe subvenționarea celor două domenii bugetofage, al căror management nu face altceva decât să mărească gaura neagră din buget: transportul în comun și termoficarea în sistem centralizat. Din păcate, mult mai puțini bani se acordă pentru infrastructură.
„Noi ne raportăm la calitatea serviciilor, la ceea ce se face din toate punctele de vedere în toate sectoarele de activitate care se răsfrâng până la urmă asupra comunităţii şi asupra patriei române. Braşovul are un grad de autonomie foarte bun, faţă de gradul de îndatorare al altor municipii”, a declarat Scripcaru pentru Gândul. Drept exemplu, primarul Braşovului a menţionat şoseaua de centură a oraşului, drum finanţat şi de autorităţile locale, dar de care beneficiază şi locuitorii din alte zone.
„Investiţiile care se fac în funcţie de domeniul de activitate şi care îi afectează pe toţi cetăţenii, fie că este vorba despre transport, sănătate, iluminat, agrement, nu pot fi încadrate ca o sumă de bani care se duce către un cetăţean”, a mai precizat Scripcaru.
