Vedere aeriană a zonei liceului „Radu Negru” și a nord-vestului orașului Făgăraș, cca. 1925 – 1930. Multă verdeață și clădiri dispărute – Făgărașul înainte de blocuri și DN1.
Continuăm pe drumul topografiilor dispărute sau modificate ale Făgărașului cu o fotografie aeriană, din 1924, care surprinde liceul „Radu Negru” și vecinătățile acestuia (de fapt, surprinde și tot sud-estul orașului vechi). La o primă vedere, zona pare greu de recunoscut.
Clădirile din drepta liceului, parte a traseului inițial al străzii Școlii, au fost demolate odată cu proiectarea străzii Teiului și a unei noi intersecții (ambele dedicate cartierului de blocuri). Curțile și grădinile caselor din stânga imaginii, în limitele străzilor dr.Ioan Șenchea și George Coșbuc, au fost înlocuite, în bună parte, de blocurile de pe latura stângă a străzii 1 Decembrie 1918 și de autogară.
Ați mai văzut și alte fotografii ale zonei înaintea demolării caselor vechi și a construirii blocurilor? Cunoașteți familii afectate de aceste intervenții urbanistice? Urmează episodul al doilea despre aceeași zonă.
Mergem mai departe cu discuția despre această zonă, cu ajutorul unei perspective aerieane din unghi opus celei anterioare. Clișeul după care a fost realizată cartea poștală trebuie să dateze cam din aceeași perioadă, cel târziu de la mijlocul anilor 1920.
Imaginea este luată din spatele liceului „Radu Negru” și a caselor învecinate, cu o perspectivă spre nord-vestul orașului. Acum putem vedea mai bine treseul inițial al străzii Școlii, despre care vorbeam data trecută, înainte de a fi fragmentat de construirea blocurilor și a noii intersecții. Mai mult, se observă clar traseul străzii Mihai Eminescu și canalul median deschis al râului Berivoi, care cobora spre Olt.
Nici fosta clădire a Băncii Naționale (azi sediul BCR) nu era încă construită. De remarcat este ansamblul de clădiri, astăzi dispărut, din jurul micii biserici și parohii unitariene, precum și cel care a fost demolat pentru a face loc noii (dar deja fostei) clădiri PTTR (poștă, telefon, telegraf, radio).
Fără îndoială, cel mai șocant detaliu din imagine este marea de verdeață din jurul bisericii reformate, compusă din curtea parohială, curțile și grădinile caselor de pe partea dreaptă a străzii M. Eminescu și de pe partea stângă a fostei străzi Regale (azi Doamna Stanca).
În prezent, cu excepția curții parohiei reformate (redusă față de dimensiunea inițială), spațiul este ocupat de blocuri și de o parte a traseului Drumului Național 1 prin Făgăraș (bulevardul Unirii).Dezvoltarea rețelei de drumuri naționale, în perioada comunistă, s-a realizat după principii deja depășite în majoritatea țărilor din afara blocului estic.
În majoritatea cazurilor s-au ales trasee rutiere mai vechi sau au fost croite unele noi care traversau localitățile, în loc să se opteze, așa cum ar fi fost logic, pentru realizarea de șosele ocolitoare. Acesta a fost și cazul Făgărașului.
Anterior orașul era străbătut, pe axa est – vest (de la Brașov spre Sibiu), prin strada Tăbăcari și apoi prin strada Doamna Stanca (fostă Regală). DN1 a preluat doar traseul străzii Tăbăcari până la limita vestică a centrului orașului, apoi, odată și cu dezvoltarea cartierului de blocuri a fost proiectată o străpungere nouă.
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!