Fostul director al Băncii Agricole din Brașov, Nicoale Pișcu, de 60 ani, dat în urmărire națională, a fost prins de polițiști. El a fost condamnat, alături de patronul Fabricii de Zahăr Bod, Dan Tartagă (și el dat în urmărire națională), la 5 ani de închisoare cu executare, pentru infractiuni economice.
Acuzaţiile pentru care Dan Tartagă a fost deferit justiţiei sunt fals în declaraţii, uz de fals, instigare la fals intelectual, înşelăciune, folosirea cu rea-credinţă a creditelor societăţii şi încasare ilegală de dividende. Nicolae Pişcu a fost acuzat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.
Dosarul privatizării Fabricii de Zahăr Bod e pe rolul instanţelor din 2002, când a fost înaintat de Parchetului Curţii Supreme de Justiţie, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, Tribunalului Braşov. Doi ani mai târziu, în 2004, acesta a fost strămutat la Judecătoria Alba, iar sentinţa a fost dată în acest an, şi anume cinci ani de închisoare cu executare pentru cei doi. Pe 13 aprilie 2011, Tartagă şi Pişcu au făcut recurs la Curtea de Apel Alba, care a respins ambele recursuri, săptămâna trecută, pe 19 octombrie 2011, ca fiind nefondate.
Potrivit rechizitorului în baza căruia cei doi au fost trimişi în judecată, anchetatorii au stabilit că, în cursul anului 1998, Dan Tartagă, în calitate de reprezentant al SC Darcom SRL Braşov, a participat la licitaţia privind achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni la Fabrica de Zahăr Bod, prilej cu care s-a folosit de un certificat fiscal ce atesta nereal că societatea lui nu avea credite nerambursabile către stat.
Pentru achiziţionarea acţiunilor, Tartagă a solicitat Băncii Agricole Braşov acordarea unui credit cu dobândă subvenţionată, în valoare de 12 miliarde de lei vechi. Pentru obţinerea creditului a beneficiat de ajutorul angajaţilor băncii, susţin anchetatorii, depunând acte false privind încheierea a 663 contracte de arendare a unor terenuri de pe raza judeţului Braşov, comunele Feldioara, Bod şi Ghimbav. Omul de afaceri a schimbat, apoi, susţin anchetatorii, destinaţia creditului obţinut, folosind banii pentru achitarea altor credite mai vechi de la Banca Agricolă şi şi-a cumpărat chiar şi un apartament în Bucureşti, pe Bulevardul Unirii.
Nicolae Pişcu a acordat creditul cu încălcarea normelor bancare, în plus semnând 28 de ordine de plată emise de Tartagă, şi a avalizat patru bilete la ordin emise de firma Darcom, în valoare de 88,8 miliarde de lei, fără documente justificative, fără avizul Serviciului de Credite şi al Comitetului de Risc. Din cercetările procurorilor a reieşit faptul că directorul Băncii Agricole (actualmente Raiffeisen Bank) Braşov a acţionat în mod asemănător şi faţă de alte societăţi, acordându-le credite situate între 4 şi 10 miliarde de lei.