Mircea Vaida Voevod, nepotul omului politic Alexandru Vaida Voevod (1872-1950), unul dintre întemeietorii Marii Uniri, a participat luni, la Braşov, la dezvelirea unei plăci memoriale a bunicului său.
Fundaţia Culturală „Alexandru Vaida Voevod“, în parteneriat cu Primăria Braşov şi Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu“ au dezvelit luni o placă memorială cu efigia lui Alexandru Vaida Voevod pe imobilul de la numărul 23 din Piaţa Sfatului, unde acesta a locuit între anii 1901-1945.
„Dezvelirea acestei efigii în bronz cu portretul lui Alexandru Vaida Voevod reprezintă un gest de respect pentru omul politic şi patriotul Alexadru Vaida Voevod, unul dintre făuritorii Marii Uniri, de la care, peste puţin timp, aniversăm 95 de ani. În această casă a locuit cel care a dat citire în Parlamentul de la Budapesta declaraţiei de autodeterminare a românilor din Transilvania şi Banat prin care, iată, am ajuns la ceea ce s-a numit România Mare. Acest om care s-a întâmplat să fie bunicul meu e legat de Braşov prin istorie, prin istoria sa personală pentru că s-a căsătorit la Braşov, aici în Braşov şi-a lăsat o parte din manuscrisele sale care se regăsesc azi la Biblioteca Judeţeană ‘George Bariţiu’. Mă bucur că am colaborat foarte bine cu Primăria şi cu primarul acestui frumos oraş pentru că am reuşit să dezvelim această placă memorială“, a declarat Mircea Vaida Voevod.
La rândul lui, primarul George Scripcaru a subliniat că placa memorială este amplasată într-un loc important din Braşov, în centrul istoric. „Cei care trec zilnic pe aici îşi vor aduce ce a făcut bunicul dumneavoastră“, a afirmat primarul Braşovului.
Efigia în bronz cu portretul lui Alexandru Vaida Voevod a fost realizată de sculptorul clujean Ilarion Voinea.
Alexandru Vaida Voevod s-a născut într-o familie românească veche și bogată care se înrudea cu mari personalități politice și bisericești din trecutul Transilvaniei, cu episcopii greco-catolici Ioan Bob și cu Ioan Lemeni urmașul acestuia, iar bunicul său era Alexandru Bohățel, participant la revoluția de la 1848. Strămoșii săi erau din Gîrbou și fuseseră înnobilați la 15 noiembrie 1627 de către principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen, motiv pentru care și-a adăugat la nume titlul de Voievod. A fost fiul lui Dionisie Vaida, participant la mișcarea națională a românilor transilvăneni, pe care a sprijinit-o material și moral, iar vărul său primar, preotul Gavril Vaida, a fost bunicul mamei lui Corneliu Coposu. Școala primară a urmat-o la Cluj, iar liceul la Bistrița și Brașov, unde s-a format intelectual într-un mediu german, fapt care i-a permis înscrierea la Facultatea de Medicină din cadrul Universității din Viena.
A fost membru al organizației studențești „România jună”, devenind președintele acesteia. La vârsta de douăzeci de ani s-a angajat în mișcarea națională alături de colegii săi de la universitate. Asupra lor a avut o influență aparte juristul și politicianul Aurel C. Popovici care se afla la studii în orașul Graz. Anual, la 3/15 mai, Alexandru Vaida-Voevod participa activ alături de colegii săi studenți la sărbătorirea revoluției de la 1848. Interesul său pentru politică a început să crească, astfel încât era prezent la conferințele organizate de societatea „Politische Gesellschaft” unde erau invitați să țină prelegeri reputați profesori, ziariști sau politicieni. S-a implicat în campania electorală a lui Karl Lueger care a devenit primar al Vienei din partea Partidului Creștin-Social.
Doctrina creștin-socialismului austriac a lăsat urme în gândirea sa, explicând accentele de antisemitism, doctrină antidemocratică sau antiliberală. Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au fost marcate de antisemitism al cărui purtător de cuvânt era agrarianismul prin intelectualitatea sătească și prin elitele conducătoare care erau convinse că prin dezvoltarea capitalismului se distrug valorile tradiționale, iar evoluția culturii naționale este distorsionată. Dezvoltarea economiei capitaliste a adus în prim plan industriașii și bancherii de origine evreiască, iar înapoierea culturală și influența puternică a bisericii asupra populației de la sate a contribuit la apariția antisemitismului care era alimentat de politicieni și de proprietarii de moșii care depindeau financiar de bancherii evrei.