Pauză între mesele principale – asta cere organismul. Și o pauză cât mai lungă noaptea. Care este efectul ronțăielilor dintre mese aflăm acum.
Ce înseamnă, de fapt, pauza alimentară? Întrerup alimentația 12-16 ore. În această pauză, scade glicemia, scad grăsimile din sânge și se mobilizează grăsimea nedorită de depozit.
Este recomandat să o respectăm seara, plus noaptea. O masă declanșează un șir lung de hormoni, care fac jocurile în tot organismul.
Timp de 2-4 ore digerăm. Digestia e gestionată de hormonul insulină. Duce glucoza, care rezultă din alimente, în celule și le dă combustibil.
Dacă nu urmează încă o masă sau o ronțăială, un alt hormon, glucagonul, intră în joc. Îi spune ficatului să descompună depozitul de energie, pe care îl conține și să dea celulelor energie.
Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: „Ne face ca în perioada de repaus alimentar să ne folosim resursele. Se duce mai întâi de la pancreas la ficat și distruge depozitul de zahăr, prezent în mod normal în ficat. Creierul nu poate să își producă glucoza, deci e dependent de glucoză, de asta corpul are nevoie de glucoză, să hrănim creierul”.
Ce se întâmplă după aceste etape?
După ce hormonul insulină și-a făcut treaba, după ce hormonul glucagon și-a făcut treaba, ardem din grăsimea din depozite.
Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: „Se intră în depozitul de grăsime, care grăsime e plină de posibilități. Apare acel proces de cetoză, când grăsimea se transformă. Corpii cetonici sunt buni, creierul îi folosește și el. Dacă nu are glucoză, creierul mănâncă corpi cetonici”.
Nu consumăm alimente 12-16 ore seara plus noaptea. Folosim, eficient, grăsimea de depozit. Apar așa numiții corpi cetonici, care sunt demonstrația că organismul își consumă propria grăsime. Cine câștigă?
Pauza alimentară 12-16 ore noaptea, doar urmând acest tipar, reglăm toate circuitele. Scade glicemia, scad grăsimile din sânge. Stratul interior al vaselor de sânge funcționează bine. Vorbim și de cel mai eficient mod de a pierde kilograme.
Ne uităm spre mese – practic legate – zi de zi. Adică ronțăieli permanente între mesele principale. Inițial, apare ficatul gras. Ficatul metabolizează și grăsimile și zahărul din alimente. Nu mai poate să le descompună corect, se încarcă el însuși cu grăsime.
A ronțăi pe tot parcursul zilei, e un mod simplu de a apărea inflamația la nivelul ficatului. Se activează celule periculoase. Se numesc celule stelate. Celulele hepatice normale sunt înlocuite, treptat, cu celule stelate. Ficatul nu își mai îndeplinește funcția corect.
Laura Iliescu, medicină internă, Institutul clinic Fundeni: „Ele sunt inactive, dar când sunt stimulate de factori pro-inflamatori din microbiota intestinală, din substanțe care sunt stimulate de insulină, glucagon și alți hormoni de creștere secretați fie de ficat, fie de pancreas, fie de intestine, acestea toate sunt metabolic active”.
Ficatul gras a devenit principala cauză a cirozei, adică ficat nefuncțional.
Sursa: stirileprotv.ro
Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!