Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, condus de Alex Florența, a formulat punctul său de vedere în problema de drept ce formează obiectul dosarului nr. 2948/1/2023 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, privind următoarea chestiune: „În interpretarea şi aplicarea art. 34 din Legea nr. 155/2010 a poliției locale coroborat cu art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, stabilirea drepturile salariale ale personalului poliției locale trebuie sau nu să se facă în același cuantum cu drepturile salariale ale personalului din aparatul de specialitate al primarului?”
Recursul în Interesul Legii a fost declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați, fiind stabilită data de 02.02.2024 ca termen pentru depunerea raportului și data de 19.02.2024 ca termen de soluționare a cauzei. În urma verificării jurisprudenţei, în această problemă de drept s-au conturat două opinii:
I. Astfel, într-o primă orientare jurisprudenţială, s-a considerat că dispozițiile art. 34 din Legea nr. 155/2010 nu impun stabilirea salariilor de bază pentru personalul poliției locale la același nivel cu salariile de bază ale personalulului din aparatul de specialitate al primarului. Instanțele au apreciat că nu este justificată egalizarea cuantumului drepturilor salariale între personalul poliției locale și personalul din aparatul de specialitate al primarului, întrucât textul actului normativ – art. 34 din Legea nr. 155/2010 se referă doar la modalitatea în care se stabilesc drepturile salariale ale personalului poliției locale („potrivit prevederilor legale aplicabile personalului din aparatul de specialitate al primarului”), ceea ce nu implică în mod automat că salariile personalului poliției locale trebuie să fie și în același cuantum cu salariile personalului din aparatul de specialitate al primarului.
II. În cea de-a doua opinie conturată din practica judiciară, s-a apreciat că dispozițiile art. 34 din Legea nr. 155/2010 impun ca drepturile salariale de care beneficiază polițiștii locali să fie în același cuantum cu drepturile salariale stabilite pentru funcționarii publici din aparatul de specialitate al primarului. Instanțele care au interpretat și au aplicat în acest sens normele de drept incidente cu privire la chestiunea în discuție au admis cererile de chemare în judecată având ca obiect anularea hotărârilor de consiliu local prin care salariile personalului poliției locale au fost stabilite la un nivel inferior cuantumului salariilor personalului din aparatul de specialitate al primarului, considerând că o astfel de practică este vădit contrară legislației în vigoare.
Parchetul General apreciază ca fiind în litera și spiritul legii a doua orientare jurisprudențială și cere pronunțarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii în problema de drept sesizată. În opinia Ministerului Public, pentru situațiile litigioase ivite anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2021, trebuie respectat principiul fundamental al nediscriminării prevăzut de art. 16 alin. 1 din Constituție, dispoziția expresă conținută în art. 34 din Legea nr. 155/2010, principiile și criteriile prevăzute de art. 6 și art. 8 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și dispozițiile art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, raportate la Anexa VIII a Legii-cadru. Pentru situațiile litigioase ivite ulterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2021, trebuie avută în vedere schema de echivalare a funcțiilor publice prevăzută în Anexa nr. 51 la Codul administrativ (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019).
Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!