Nu, nu voi scrie astăzi neapărat despre vaccinare și importanța ei. Voi încerca însă să răspund în scris, așa cum obișnuiesc să fac, unui comentariu adesea auzit în această perioadă. Copiii nu fac forme grave de COVID-19, fac o boală ușoară.
Oare? Mă întreb eu cât de mult cunosc, aceste persoane, boala COVID-19 inclusiv la copiii și, oare, cum pot cu atât de multă ușurință să facă și mai ales să distribuie astfel de comentarii.
Relativ devreme la debutul pandemiei de COVID-19, lumea medicală s-a confruntat cu o nouă afecțiune, boală, care a fost denumită sindromul inflamator multisistemic la copil. Istoric, deja, el apărea la copiii care aparent nu aveau nici un fel de simptome de COVID-19 dar la care se găseau anticorpi, dovada trecerii prin boală. Așa că pe lângă numeroasele probleme de tratament și de evoluție ale pacienților cu COVID-19 mai apăruse una, la copii, tocmai la ei, la care, nu este așa, boala nu este atât de severă.
Aș vrea să vă povestesc un pic despre această afecțiune, întâlnită mult mai des decât am vrea la copii, care aparent nici nu au făcut boala.
Această afecțiune apare la zile sau chiar două, trei săptămâni după ce copiii au trecut printr-o boală COVID ușoară sau chiar au fost fără simptome. Afectează egal ambele sexe, din nou dovedind democrația care domnește în lumea virusurilor și a bacteriilor. Este ca și severitate egală cu boala Kawasaki dar și cu șocul septic. Se datorează unui răspuns imun și inflamator, neobișnuit la infecția cu Coronavirus.
Nu este o boală contagioasă, căci ea apare după ce copilul trece prin boala determinată de SARS-CoV-2, dar este o afecțiune impresionantă după cum vom vedea.
Din perspectiva noastră ca și părinți ne va îngrijora febra care este persistentă, durează peste 5-7 zile, nu cedează la antitermicele uzuale. Este interesant că o mare parte dintre copii se vor prezenta cu erupții cutanate, conjunctivită, buze crăpate, modificarea stării generale, dureri de cap, iritabilitate, dureri de burtă, dureri generalizate intense, descuamări tegumentare pe mâini și pe picioare. Impresionant să îți vezi copilul chinuit de dureri, să îți vezi pacienții de vârstă mică plângând și spunând că nu mai tolerează durerea că ea, durerea, este peste tot în corpurile lor mici.
Nu avem test specific pentru această nouă boală, dar la toți copiii, anticorpii pentru COVID-19 sunt pozitivi. Obișnuim și protocoalele o cer, să facem teste, care uzual se fac la adulții cu boli cardiace. Și care teste, la micii noștri pacienți sunt modificate. Răspunsul inflamator al organismului este impresionant.
Ce este interesant este afectarea cardiacă, a vaselor mari și mici care impune evaluare strictă ecografică. Mai mult se pot produce anevrisme de artere coronare adică, fragilizare și rupere de arteră coronară. Dacă asta nu ar fi de ajuns acești copii au risc înalt de formare de cheaguri de sânge cu apariția de tromboze. În cazuri foarte rare mușchiul inimii, poate fi el însuși afectat impunându-se transfer pe secțiile de terapie intensivă.
Tratamentul, atât cât îl cunoaștem astăzi impune oprirea acestui răspuns inflamator alături de restabilirea răspunsului sistemului imunitar. Ne interesează să recuperăm complet dar mai ales pe termen lung copiii. Și atunci se va administra o terapie complexă alcătuită din imunoglobuline, corticosteroizi, antibioterapie, analize și evaluări clinice repetate și pe termen lung, heparină, dar și terapie imunomodulatoare în cazuri selecționate.
Am învățat că acești copii sunt vulnerabili perioade variabile față de alte infecții. Nu putem să îi vaccinăm, căci au primit imunoglobuline o perioadă de cel puțin 3-6 luni. Revenirea la starea de sănătate este variabilă, căci fiecare copil este unic. Nu știm dacă mai poate repeta episodul inflamator multisistemic, încă nu putem răspunde cu certitudine absolută la această întrebare.
Scriu despre acest sindrom căci vedem din ce în ce mai frecvent acești copii, iar faptul că boala este ușoară pentru micii pacienți mi se pare o afirmație cel puțin departe de adevăr.
Vaccinăm împotriva COVID-19 și copii peste 12 și în unele țări ale lumii, pe cei peste 5 ani, pentru a preveni această evoluție a bolii la copii.
Sunt ferm convinsă că aceia dintre Dvs., care vor studia literatura de specialitate, vor spune că numărul mic de cazuri la copii, chiar și de sindrom inflamator multisistemic nu trebuie să ne îngrijoreze, dar eu cred că fiecare copil este o lume și fiind o lume trebuie salvată. Putem preveni apariția acestei afecțiuni la copiii noștri. Este în puterea noastră. Depinde de noi. Și, repet, boala este similară unei rulete rusești.
Poate că este timpul să ne punem altfel întrebarea, ne dorim cu adevărat sănătatea și protecția copiilor noștri?
Cu speranța că școala va începe cu sănătate și multe voci vesele și fericite se vor auzi pe străzi în săptămâna care urmează, vă doresc să vă gândiți un pic altfel la boala care încă face ravagii, să vă gândiți prin prisma sănătății copiilor dvs.
- Conf. Dr. Oana Falup
- medic sef Pediatrie 1, Spitalul Clinic pentru Copii Brașov
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!