România deține peste 30% din apele minerale ale Europei, dar le exploatează doar 10%. Află de ce aceste resurse sunt unice, a dezvăluit expertul Nicu Rădulescu, președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear din România, la emisiunea „Drumul spre Succes” moderată de prof. univ. Tiberiu Foriș.
România este o țară cu resurse naturale excepționale. Deține peste 30% din apele minerale și termale ale Europei, conform unui studiu din 2000 al Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor. Cu toate acestea, doar o mică parte din acest potențial este valorificat. Nicu Rădulescu subliniază importanța acestor ape pentru sănătate și turism. În acest articol, explorăm valoarea apelor minerale românești și de ce rămân subutilizate.
Apele minerale: Un dar natural unic
„România deține peste 30% din resursele Europei de ape minerale termale și termominerale,” afirmă Nicu Rădulescu. Apele minerale găsite în stațiuni precum Călimănești-Căciulata, Olănești sau Vâlcele, au proprietăți tămăduitoare remarcabile. De exemplu, apa de la Vâlcele este atât de complexă încât „un om poate trăi o lună doar bând apă de Vâlcele,” spune Rădulescu. Aceste resurse sunt folosite atât pentru băi terapeutice, cât și pentru consum intern, tratând afecțiuni precum reumatismul sau problemele digestive.
Un caz impresionant este apa termală de sub București, care „are proprietăți echivalente cu ale apei termale din Olănești, Călimănești, Căciulata și Herculane,” explică Rădulescu. Dacă ar fi captată, această resursă ar putea transforma capitala într-un centru balnear, reducând costurile pentru încălzire.
De ce exploatăm doar 10% din potențial?
„Avem zăcăminte extraordinare pe care nu le exploatăm în proporție de 10%, poate nici atât,” avertizează Rădulescu. Lipsa unui inventar actualizat al resurselor balneare, care nu a mai fost realizat din 1936, și implicarea excesivă a factorului politic sunt principalele obstacole.
Spre deosebire de țări precum Islanda, unde apa termală este transformată în energie termică, România nu valorifică aceste resurse la scară largă. De exemplu, orașul Beiuș este un model de succes, unde „apa termală este transformată în energie termică,” încălzind peste 90% din locuințe, spune Rădulescu.
Ce putem face pentru viitor?
Rădulescu propune un inventar național al resurselor balneare pentru a atrage investitori și a promova stațiunile. „Varietatea resurselor și dispersia lor geografică pe harta țării sunt unice,” afirmă el, subliniind necesitatea colaborării între sectorul public și privat.
Inspirându-se din modele precum Islanda sau Ungaria, România ar putea revitaliza turismul balnear folosind apele minerale, redevenind lider european, așa cum era în anii 1930.