Faimoase în perioada comunistă, taberele şcolare au fost ajuns o ruină în principal din cauza indiferenţei autorităţilor. Curtea de Conturi a definitivat de curând un raport în care a analizat activitatea din perioada 1990-2013 a acestor tabere şi cum s-au năruit de fapt acestea din nepăsare.
Cele mai multe dintre taberele de odinioară mai există în prezent doar în amintirea celor care, între timp, au devenit adulţi. Faimoasele tabere şcolare, care pe vremuri primeau zeci de mii de copii în vacanţă, s-au transformat în paragină şi au rămas în amintirea celor care au devenit deja adulţi.
De exemplu în Braşov, din cele şapte centre de agrement existente în „epoca de aur”, doar unul (Tabăra Predeal) este funcţional şi se află în administrarea Direcţiei Judeţene de Sport şi Tineret (DJTS) Braşov. Alte trei din zona Dâmbu Morii – Timiş, au fost transferate Primăriei Braşov, însă, deocamdată, nu a prins contur nici un proiect de refuncţionalizare a lor.
„Situaţia se datorează stării avansate de degradare a imobilelor din celelalte centre de agrement, corelate cu insuficienţa fondurilor alocate pentru reabilitarea acestora şi cu lipsa unei strategii realiste pentru aducerea acestor imobile în stare de utilitate”, au remarcat şi inspectorii Curţii de Conturi care au finalizat recent „auditul performanţei cu privire la evoluţia şi situaţia patrimoniului taberelor şcolare în perioada 1990-2013”. Este singurul control de o asemenea anvergură privind situaţia taberelor după Revoluţie.
Concluziile auditului arată nepăsarea şi chiar reaua voinţă a autorităţilor care au administrat taberele după 1989. În 2013, din totalul de 147 de centre de agrement rămase în picioare, doar 65 mai funcţionau. Iar din cele aşa-zis funcţionale, doar câteva mai primesc copii în vacanţă, celelalte nereuşind să obţină avizele de funcţionare din cauza condiţiilor precare.
Active evaluate la valori ridicole la taberele din Braşov
O serie de nereguli au fost descoperite şi la Direcţia Judeţeană de Sport şi Tineret Braşov. Potrivit legislaţiei, activele fixe şi terenurilor aflate în patrimoniul taberelor şcolare trebuiau reevaluate o dată la trei ani, rezultatele urmând a fi înregistrate în contabilitate Astfel, la DJST Braşov, ultima reevaluare a fost făcută tocmai în 2003. Aşa s-a ajuns ca anumite active să fie trecute în inventar cu valori ridicole: rezervor de apă pe structură metalică – 0,06 lei, grup sanitar exterior – 0,2 lei, castel apă pe structura metalică – 0,96 lei, instalaţie apă potabilă – 1,81 lei. Totodată, în raportul Curţii de Conturi se mai precizează că nu au fost scăzute din evidenţele contabile bunuri în valoare de 800.871 lei, care au fost restituite proprietarilor de drept.
Probleme în ceea ce priveşte contractele de închiriere
Probleme au fost semnalate de Curtea de Conturi la Braşov şi în ceea ce priveşte închirierea unor tabere nefuncţionale. „DJTS Braşov, a încheiat cu Unitatea Adminitrativ Teritorială Predeal mai multe contracte de închiriere a vilelor din taberele nefuncţionale, pentru «cazarea temporară a unor persoane aflate în evidenţa serviciului social al primăriei». Totuşi, s-a constatat că aceste clădiri s-au închiriat fără a se respecta prevederile legale referitoare la procedura de închiriere. Contractele s-au încheiat prin atribuire directă, fără să se întocmească documentaţia de închiriere şi fără avizul ordonatorului de credite superior. Nu există o fundamentare preţului contractelor încheiate, pentru fiecare imobil în parte, iar procesul-verbal de predare-primire (acolo unde există) nu reiese starea clădirilor şi gradul lor de folosinţă”, se precizează în raport.
„Investitorii” care au pus cruce pe o serie de tabere
Perioada cea mai neagră pentru taberele şcolare a fost între 2003 şi 2004, când cele mai bune centre au fost date pe mâna unor întreprinzători privaţi să le administreze. În fapt, firme cu numeroase conexiuni politice. Şi la Braşov, s-a încheiat un astfel de contract pentru taberele Dâmbu Morii şi Timişul de Jos. Potrivit Curţii de Conturi, încredinţarea taberelor acestor firme private, la nivel naţional fiind încheiat 15 astfel de contracte, s-a făcut ilegal.
„Atribuirea, încheierea şi derularea contractelor de colaborare s-au realizat fără respectarea principiilor de legalitate, economicitate şi eficienţă. Atribuirea contractelor s-a realizat, în mod direct, fără aplicarea unor proceduri care să asigure selecţia celor mai avantajoase oferte şi fără respectarea prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia potrivit cărora bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile”, precizează Curtea de Conturi. În plus, contractele întocmite de ANTTS aveau numeroase „scăpări”, care au permis ulterior firmelor care au preluat taberele să deturneze, în cele mai multe cazuri, toate veniturile realizate şi să nu respecte nici angajamentele asumate în privinţa investiţiilor.
„Principala cauză care a favorizat nerealizarea programelor investiţionale o reprezintă neincluderea în contractele de colaborare a unor penalităţi explicite pentru nerealizarea investiţiilor asumate. Pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale privind realizarea programului investiţional nu au fost prevăzute şi aplicate penalităţi”, susţin auditorii. În 2006, noua conducere a Autorităţii Naţionale pentru Tineret a constatat că înţelegerile cu firmele private sunt ilegale şi a dispus rezilierea contractelor.