NATO are aproximativ 4.000 de pagini de planuri militare pentru apărarea flancului estic, de la scenarii de criză limitată până la situații care ar putea duce la activarea Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic. Informația a fost prezentată de amiralul italian Giuseppe Cavo Dragone, președintele Comitetului Militar al NATO, la Copenhaga.
Declarațiile au fost făcute sâmbătă, în cadrul unei conferințe de presă organizate în marja reuniunii Comitetului Militar al NATO. Dragone a explicat că Alianța are planificate acțiunile, deplasările de trupe și răspunsurile pentru eventuale situații de escaladare pe flancul estic.
NATO are trei planuri pentru flancul estic
Întrebat despre desfășurarea unor efective și capacități suplimentare pe flancul estic, în eventualitatea unei provocări sau escaladări, Giuseppe Cavo Dragone a spus că NATO are trei planuri regionale de apărare pentru această zonă.
Potrivit amiralului, planificarea acoperă o gamă largă de scenarii, de la o criză de intensitate redusă sau o intervenție pe teritoriul unui stat aliat până la situații în care ar putea fi aplicat Articolul 5.
NATO dispune, în acest context, de aproximativ 4.000 de pagini de planuri militare pentru apărarea flancului estic. Aliații au convenit asupra celor trei planuri regionale de apărare în 2023, după declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina.
Dragone a subliniat că procesul decizional a fost standardizat astfel încât reacția Alianței să poată fi cât mai rapidă.
„Planurile sunt gata, structura este gata, iar soldații, sistemele și armamentul sunt gata. În cazul unui atac, știm ce avem de făcut”, a declarat președintele Comitetului Militar al NATO.
Dragone: Rusia ar avea mai mult de pierdut decât de câștigat
Amiralul italian a legat această pregătire și de rolul de descurajare al NATO.
În cazul unui atac, a spus Dragone, Rusia ar avea „mult mai mult de pierdut decât de câștigat”, ceea ce reprezintă, în viziunea sa, unul dintre elementele centrale ale descurajării militare.
El a descris situația actuală drept una de „pace înarmată” și a insistat asupra necesității ca Alianța să fie pregătită pentru diferite scenarii.
Articolul 5 nu este declanșat automat de atacurile hibride
Un alt subiect abordat la Copenhaga a fost posibilitatea unor atacuri asupra punctelor de trecere a frontierei dintre Polonia și Ucraina.
Giuseppe Cavo Dragone a spus că NATO este deja obișnuită să gestioneze atacuri hibride și că acestea nu duc automat la activarea Articolului 5, deoarece, în mod obișnuit, astfel de acțiuni rămân sub pragul unui atac armat direct.
În schimb, Dragone a subliniat că un atac direct asupra teritoriului unui stat NATO ar reprezenta o situație diferită.
„Trebuie să dăm dovadă de forță și să transmitem un semnal clar că nicio parte a teritoriului nostru, nici măcar un centimetru din acesta, nu trebuie să fie supusă unui atac”, a afirmat oficialul NATO.
Stocurile de muniție, o provocare pentru NATO
Giuseppe Cavo Dragone a recunoscut și problema stocurilor de muniție în perspectiva unui eventual conflict prelungit cu Rusia.
Războiul din Ucraina a demonstrat cantitatea foarte mare de proiectile și alte categorii de muniție consumate zilnic de părțile implicate. Din acest motiv, NATO pune accent pe creșterea capacității industriei de apărare.
Potrivit lui Dragone, industria trebuie să renunțe la „mentalitatea de timp de pace” și să își mărească producția pentru a putea susține un eventual conflict de durată.
Amiralul a precizat că aliații au decis să investească semnificativ mai mult în apărare, astfel încât finanțarea pentru creșterea capacităților de producție să fie disponibilă.
„Finanțarea va fi asigurată și trebuie să accelerăm capacitățile industriei de livrare”, a spus Dragone.
El a adăugat că industria de apărare se află pe direcția corectă, însă ritmul trebuie accelerat, în condițiile în care necesarul de arme și muniție poate fi foarte mare într-un conflict de durată.
NATO își consolidează apărarea împotriva dronelor
Pe flancul estic sunt desfășurate și activități privind utilizarea dronelor și dezvoltarea capacităților de protecție împotriva acestora.
Aceste măsuri fac parte din eforturile NATO de consolidare a securității flancului estic și de adaptare la noile tipuri de amenințări.
Întrebat despre atacurile fizice asupra unor fabrici și depozite ale industriei de apărare din Europa, Dragone a spus că asemenea incidente pot reprezenta infracțiuni, dar pot constitui și elemente ale războiului hibrid.
El a precizat că serviciile de informații lucrează pentru identificarea și prevenirea unor astfel de acțiuni, dar că nu poate fi cunoscut cu exactitate numărul incidentelor care au fost împiedicate înainte de a se produce, inclusiv pentru că unele dintre acestea nu sunt raportate.
„Rezultatul obținut în domeniul apărării nu este vizibil sau tangibil imediat”, a declarat oficialul NATO, făcând apel la încredere în activitatea structurilor de securitate.
Vladimir Putin spune că Rusia vrea să restabilească relațiile cu vecinii europeni
Declarațiile de la Copenhaga vin în paralel cu un mesaj transmis de președintele rus Vladimir Putin, care a afirmat că Moscova este pregătită să reia cooperarea și să restabilească relațiile cu vecinii europeni.
Putin a făcut declarația în cadrul unei reuniuni a Comisiei militar-industriale a Rusiei, susținând că Moscova nu are intenții ostile față de statele europene. Informația a fost relatată inițial de agenția rusă de stat TASS și preluată de presa internațională.
„Suntem gata să cooperăm și să restabilim relațiile cu vecinii noștri europeni”, a declarat liderul de la Kremlin.
Putin a susținut că Rusia rămâne deschisă dialogului bilateral, în pofida confruntării geopolitice dintre Moscova și statele occidentale după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022.
În același discurs, însă, președintele rus a criticat guvernele occidentale și a susținut că amenințările externe la adresa securității Rusiei nu s-au diminuat.
Putin a acuzat NATO că își extinde sistematic prezența și influența dincolo de zona Atlanticului de Nord și a criticat lideri europeni pentru declarațiile privind pregătirea pentru un posibil conflict cu Rusia.
NATO și Rusia transmit mesaje diferite într-un context de tensiuni
Declarațiile lui Giuseppe Cavo Dragone și Vladimir Putin vin într-un context de tensiuni persistente între Rusia și NATO, pe fondul războiului din Ucraina și al preocupărilor privind incidentele hibride, încălcările spațiului aerian și securitatea flancului estic.
În timp ce conducerea militară a NATO insistă public asupra pregătirii pentru scenarii de escaladare și asupra rolului descurajării, Kremlinul transmite că este dispus să reia cooperarea cu statele europene, concomitent cu acuzații la adresa politicilor occidentale.