În fiecare an, pe data de 24 iunie se celebrează nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel care l-a botezat pe Domnul Iisus în apa Iordanului. El este singurul sfânt sărbătorit de Biserica Ortodoxă și în ziua nașterii sale.
Sfântul Ioan Botezătorul este ultimul proroc al Vechiului Testament şi, totodată, cel care face legătura cu Noul Testament.
Naşterea lui Ioan Botezătorul a avut loc cu şase luni înainte de cea a lui lisus Hristos. Sărbătoarea apare atestată documentar în secolele IV – V, când se fixează definitiv şi data Crăciunului.
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu.
Există o lungă perioadă din viața Sfântului Ioan Botezătorul despre care nu există informații. Se știe că la maturitate s-a retras în pustiu, unde a dus o viață de aspre nevoințe, până în momentul în care a primit porunca să înceapă să predice.
În jurul anului 27 după Hristos, Sf. Ioan şia început misiunea de propovăduire şi botezare la râul Iordan, atrăgând mulţi discipoli prin austeritatea vieţii lui, stilul predicaţiei, radicalitatea şi profunzimea mesajului. Pentru că poporul se întreba dacă nu cumva era el Mântuitorul aşteptat de atâtea generaţii, Ioan le spune: „Eu vă botez cu apă, dar vine altul mai mare decât mine, El vă va boteza cu foc şi cu Duh Sfânt”.
Apogeul misiunii sale, însă, l-a constituit momentul în care Însuşi Iisus a venit la Iordan spre a fi botezat de Ioan, ceea ce a însemnat recunoaşterea prin Botez şi Teofanie (Revelarea Sfintei Treimi) a mesianităţii Mântuitorului.
Potrivit Sfintei Scripturi, rolul lui Ioan nu a fost numai acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci și acela de a-L descoperi lumii ca Fiu al lui Dumnezeu.
Sânzienele sau Drăgaica
Ziua de 24 iunie mai este cunoscută în popor și sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica fiind sărbătoarea soarelui, dragostei și a poftei de viață.
În tradiţia populară aceastea sunt reprezentate ca fiind nişte tinere foarte frumoase, care cânta şi danseaza. Acestea au un rol benenefic, ajutând la vindecarea bolnavilor şi la protejarea semănăturilor de grindină.
Născută dintr-un străvechi cult al soarelui, fiind numită şi „Cap de vară” pentru că soarele a ajuns la apogeu, marcând începutul verii astronomice, sărbătoarea nu şi-a pierdut coloratura păgână.
Obiceiurile şi superstițiile de Sânziene sunt practicate şi astăzi. Cea mai importată superstiție spune că oamenii nu au voie să facă baie în această zi și asta pentru că vor alunga puterile magice ale Sânzienelor.
Tradiţia spune că persoana care le va surprinde pe Sânziene jucând dansul ielelor va înnebuni sau va ramâne mut, iar bărbaţii care nu îşi respectă promisiunile vor fi aspru pedepsiţi.
În dimineaţa de Sânziene, înainte de răsăritul soarelui, oamenii strângeau buchete de Sânziene pe care le împleteau în coroniţe şi le aruncau pe acoperişul caselor. Dacă această coroniţă rămânea pe casă, se spunea că stăpânii casei vor trăi mult.
Tot în dimineaţa, de după Noaptea de Sânziene, dacă te stropeşti pe trup cu rouă, vei deveni frumos şi suplu, iar dacă te vei spăla pe faţă cu rouă, vei deveni chipeş şi mândru.
Tradiţia spune că cine nu culege sânziene, nu împleteşte cununi şi nu le aruncă peste casă sau nu face niciun alt obicei din nenumăratele tradiţii existente, îşi atrage pedeapse din partea „zânelor” bune. În acest caz, Sânzienele împrăştie vijelii, grindină şi distrug recolte.
Tot de Sânziene este bine să fie culese plantele folosite pentru tratarea diverselor afecțiuni, crezându-se că acum ele au un efect terapeutic și mai mare, dar şi pentu a face descântece.
O altă superstiție spune că hainele și lucrurile care văd lumina soarelui în ziua de Sânziene vor fi ferite de molii tot anul.
În Ardeal, se mai spune că, în ziua de Sânziene, pot fi căutate comori vechi, îngropate în pământ, deoarece, în noaptea dinainte, deasupra locului unde sunt ascunse s-ar aprinde un foc.
Tot în această zi femeile culeg flori de pe câmp cu care trebuie să-şi împletească cununi. Tradiţia spune că tinerele nemăritate trebuie să-şi arunce coroniţele peste casă, iar dacă se lovesc sau ajung să se agaţe de horn, atunci urmează să se mărite în cel mai scurt timp.
De Sânziene, dacă vezi o furnică roşie, este semn de foarte bun augur. Iar dacă găseşti o furnică în portmoneu, este un semn indubitabil că vei avea un an foarte bogat.
În credința populară, se crede că dacă culegi şi mănânci petalele florii de grâu, numită albăstrica, tot anul vei avea noroc în toate.
Tradiția cere ca în această zi nimeni să nu lucreze pentru că în această zi este cap de vară, iar Soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază.
Tot astăzi este Ziua Universală a Iei, marcată de comunităţile româneşti din toată lumea.