Echipa de la newsbv.ro urează la mulți ani celor care fie sunt născuți în această zi, fie își sărbătoresc onomastica. Cu această ocazie, readucem în actualitate povestea Sântului Nicolae.
Sfântul Nicolae, sărbătorit pe 6 decembrie, supranumit „Făcătorul de minuni“, patron al Greciei şi al altor oraşe din Apusul Europei, este unul dintre cei mai populari sfinţi ai creştinătăţii, numele lui fiind legat de dărnicie şi compasiune, dar şi de cadourile aduse copiilor.
Sfântul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirei Lichiei, s-a născut în localitatea Patara din Asia Mica, în cea de-a doua jumătate a secolului al III-lea, într-o familie de oameni înstăriţi şi creştini devotaţi. Crescut în spiritul poveţei creştine „să împarţi averea săracilor”, Sfântul Nicolae şi-a dat întreaga moştenire pentru a-i ajuta pe nevoiaşi.
La primul sinod ecumenic ţinut la Niceea, în anul 325, acesta a fost recunoscut drept un mare apărător al ortodoxiei. Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform căreia Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. Nicolae, ajuns episcop de Myra de la o vârstă fragedă, îngrijorat de o posibilă ruptură care putea avea loc în Biserică, i-a dat ereticului Arie o palmă. Astfel, potrivit bisericii, de la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să fie loviţi cu nuieluşa, în semn de avertisment.
Tot tradiţia spune că nuieluşa cu care este lovit neascultătorul trebuie să fie de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Naşterea Domnului (Crăciun), înseamnă că sfântul „a mijlocit” iertarea celui care a fost lovit.
Sfântul Nicolae a ştiut, însă, că după mustrare se cere mângâiere. Astfel, el a făcut multe daruri săracilor, i-a liniştit pe cei întristaţi şi a vindecat, cu putere de la Dumnezeu, pe bolnavi.
Tradiţia darurilor de Moş Nicolae porneşte de la povestea a trei fete sărace care nu aveau zestre şi urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbati bogaţi. Aflându-le suferinţa, Sfântul Nicolae le-a aruncat, noaptea, pe geam, nişte saculeţi cu bani, care au cîzut în ciorapii sau ghetele fetelor.
La nivel de obiceiuri şi tradiţii de Sfântul Nicolae, înca din stărbuni se crede că în această zi se instaleaza cu adevărat iarna şi că sunt mari şanse să ningă, crezându-se că în momentul în care Moşul işi scutură barba, apar fulgii de nea. În unele zone din ţară, în ziua de 6 noiembrie gospodarii obişnuiau să aducă în casă crenguţe de măr sau din alţi pomi fructiferi. Le puneau în apă şi se lăsau să înflorească. În cazul în care acest lucru se intampla până de Anul Nou, exista credinţa că zilele ce aveau să vină, după schimbarea anului, puteau aduce recolte îmbelşugate pentru gospodăria respectivă.
Sfântul Nicolae, cunoscut în popor şi drept Sânnicoară, este considerat, pe langă un ocrotitor al copiilor şi al familiei în general, un protector al femeilor ramase văduve, precum şi al navigatorilor.
Tradiţii din alte ţări
În Franţa, copiii lasă pentru Moş Nicolae un pahar de vin şi morcovi pentru magaruşul care îl însoţeşte. Tot pentru magaruş ei mai lasă şi puţin zahar. La fel fac şi copiii din Belgia şi Luxemburg.
Tot în unele zone din Franţa se crede ca Moş Nicolae, pe lânga magaruş, este însoţit şi de Pere Fouettard, adică Moş Nuieluşă, care este îmbracat in negru şi care îi ceartă pe copiii care nu au fost cuminţi.
În Olanda se crede ca Moş Nicolae vine pe mare tocmai din Spania şi este insoţit de Zwarte Piet (Petru cel Negru), care îl ajută să care darurile pentru copiii cuminţi, iar pe cei răi îi ia cu el cand se intoarce în Spania.
Copiii italieni lasă peste noapte pe o farfurie scrisori pentru Moş Nicolae în care promit ca vor fi cuminţi în anul care vine. Când se trezesc, în locul scrisorilor găsesc dulciuri.
Tot dulciuri primesc şi copiii cuminţi din Cehia, însă cei care au fost obraznici găsesc în ghetuţe cartofi şi cărbuni.
