Cultura

Moș Ajun, fratele lui Moș Crăciun? Vechi tradiții românești în ziua de ajun

Gabriela Bularca

E vremea colindelor aducătoare de vești. E vremea primenirii sufletelor, nu doar a caselor. Se apropie Moș Ajun cu tradițiile lui păstrate cu sfințenie în multe din satele noastre.

Sunt sate în România, în care, în ajunul Crăciunului, chiar înainte ca soarele să se ridice pe cer, sătenii, pentru a avea drag de muncă peste vară, ating uneltele de lucru: coasă, secure, topor.

Un obicei ce aduce pețitori în casele cu fete de măritat este acela de a se mătura dinspre ușă spre icoane.

Știați că în Ajun nu se dă nimic cu împrumut? Se crede că îți dai norocul din casă.

Tot în Ajun, cunoscut la noi ca |Moș Ajun, fratele lui Moș Crăciun, femeile din casele țărănești împrăștie prin casă nuiele și surcele, fiind un semn de bogăție în pui, purcei, oi și vaci.

Se dă de mâncare găinilor prin sită nu prea deasă, crezând cu tărie că așa de multe ouă vor face găinile din curtea gospodarului, tot așa cum curge grâul prin sită

Grâu fiert îndulcit cu miere din belșug se presară pe jos pentru a sta norocul lipit de casă.

Se mai spune că în seara de ajun nu e bine să se mănânce carne de găînă căci ea scurmă în pământ, semn că lucrurile începute vor da înapoi. Tot în tradiția noastră se spune că nu e bine ca în ajun să mănânci carne de porc, pentru că altfel lupii vor ataca vitele.

Moș Ajun, fratele lui Moș Crăciun?

Moș Ajun este o reprezentare mitică în Panteonul românesc, frate cu Moș Crăciun, ajuns după 365 de zile la vârstă senectuții. Mai mic cu o zi decât fratele său, Crăciun, este celebrat în ziua de 24 decembrie. Conform tradiției, Maica Domnului curpinsa de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Acesta, motivând că este sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele și vecinul sau  mai bogat, Moș Crăciun.

În unele legende populare, Moș Ajun este cioban sau baci la turmele lui Crăciun. 

Un colind vechi ce se cântă în noaptea de ajun:

Bună ziua lui ajun,

Că-i mai bună a lui Crăciun!

Câți miei,

Câți purcei,

Fug copiii după ei.

Cârnați,

Cârnați,

Ieși, gazdă, de ne dați.

Lopocita,

Lopocita,

Ieși, gazdă că ni-s d’o vită.

Covrig,

Covrig,

Ieși, gazdă, că ni-i frig!

Se mai spune în popor, că în această noapte se deschid cerurile, și doar cei cu suflet primenit se pot bucura cu adevărat de ceata îngerilor.

Sursa foto: ratuc.ro

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!