Ministerul Culturii a anunțat lansarea celei de-a noua sesiuni de depunere a dosarelor de candidatură pentru obţinerea titlului de TEZAUR UMAN VIU, începând cu data de, 15 aprilie 2021.
TEZAURE UMANE VII a pornit ca o inițiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Acesta vizează, pe de o parte, creșterea gradului de recunoaștere și vizibilitate a păstrătorilor și transmițătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităților din care fac parte, al specialiștilor și al publicului larg. Pe de altă parte, își dorește identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepțional al performării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia.
În județul Brașov, în decursul acestor ani, începând cu 2010, au fost desemnați ca Tezaur Uman Viu un număr de 5 oameni talentați și devotați tradițiilor din țara noastră.
- Dumitru Sofonea – cojocărit – Drăguş (judeţul Braşov);
- Barko Etelca – ouă încondeiate – Săcele (judeţul Braşov);
- Nicolae Purcărea – meşter popular – prelucrarea tradiţională a lemnului – Scheii Braşovului (judeţul Braşov);
- loan Pumnea – instructor şi interpret popular – Braşov (judeţul Braşov);
- losif Iepure – păstrător şi transmiţător al obiceiului Junii din Şcheii Braşovului (judeţul Braşov);
Din păcate, primii trei: Dumitru Sofonea, Barko Etelka și Nicolae Purcărea nu mai sunt printre noi.
Originar din Ţara Făgăraşului, din satul Drăguş, Dumitru Sofonea, zis „Traşu”, a învăţat meşteşugul de la tatăl său, tot Dumitru, un neîntrecut cojocar din Ţara Oltului, preţuit de profesorul Dimitrie Gusti, care îl descoperă în timpul campaniei de cercetare din Drăguş. Pentru Dumitru Sofronea, cojocăritul a devenit îndeletnicirea de bază care, deşi nu este uşoară, este frumoasă, căci înfrumusețează nu numai portul, ci şi sufletul.
Creatoarea Barkó Etelka a fost percepută ca un simbol al comunităţii ceangăilor din Săcele, care a păstrat, dar a şi inovat în tehnica încondeierii ouălor. A fost profesoară și a predat biologie, chimie şi fizică timp de 32 de ani la Oradea şi mai târziu la Săcele. A folosit tehnica condeiului înmuiat în ceară caldă. Motivele dispuse simetric au fost inspirate din natură, din portul popular al fetelor, dar şi din arta sculpturii lemnului, cum ar fi de pildă simbolurile de pe lada de zestre. Culorile folosite la încondeierea ouălelor erau obținute în mod natural. Roşul îl realiza din fierberea cojilor de ceapă roşie, iar galbenul prin fierberea scoarţei de măr.
Nicolae Purcărea a fost un cunoscut creator popular, sculptor tradiţional în lemn, Lucrările sale sunt reprezentări ale tuturor tipurilor morfologice: obiecte de uz gospodăresc (linguri, lingurare, blidare, sărăriţe, căuce, ale căror arhietipuri aparţin funcţional bucătăriei tradiţionale şcheiene; furci de tors, fus cu prâsnel, aşa cum le-a văzut în copilărie la femeile din Şchei); obiecte de cult (troiţe în miniatură şi mărime naturală, cruciuliţe, pristolnice); arhitectură monumentală (poarta șcheiană, scări interioare şi pridvoare inspirate din tematica ornamentală a arhitecturii populare); mobilier inspirat din cel dulgheresc, cioplit şi crestat din interioarele locuinţelor șcheiene (tron/ladă/pat, blidar, lingurar, colţar, armoar, scaune, mese în diferite variante, lăzi de zestre).
Ioan Pumnea acoperă peste o jumătatea de veac de activitate de promovare a culturii populare, folclorică muzical coregrafică, el însuși fiind un tezaur folcloric și etnografic al zonei Rupea, cu centru de iradiere satul Dăișoara. Deoarece a luat parte la viața culturală a satelor ardelenești ca interpret muzical-coregrafic, a cunoscut bine manifestările culturale locale. Formațiile îndrumate de dumnealui au menținut tradiția ancestrală a acestor locuri, activitatea sa de îndrumător fiind exemplară și atingând numeroase ansambluri muzical-coregrafice.
Păstrător și transmițător al obiceiului „Junii” din Șcheii Brașovului, losif Iepure, în calitate de bun cunoscător al tuturor secvențelor rituale care fac parte din desfășurarea obiceiului junilor brașoveni, calendarul obiceiului, acte rituale, recuzita rituală, jocurile specifice (jocul strămoșesc, hora junilor), Iosif Iepure a devenit model pentru învățarea celor tineri, păstrând autenticitatea obiceiului. Toate aceste cunoștiințe au fost transmise în mod oral, domnul Iosif Iepure impunându-se în cadrul comunității de juni ca un conducător respectat, cu rol major de formator pentru ceilalți juni.
„Tezaur Uman Viu este unul dintre programele Ministerului Culturii care a căpătat în timp și o componentă afectivă, dincolo de rolul său de conștientizare a valorii și de recunoaștere a transmițătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităților din care fac parte. Mă bucur că, azi, anunțăm cea de-a noua sesiune de depunere a dosarelor de candidatură pentru obţinerea titlului și sunt convins că, astfel, punem încă o cărămidă la inițiativa UNESCO, cea care a stat la baza acestui program, pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Excelența merită apreciere și recunoaștere!”, a declarat ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.
Condițiile de acordare a acestui titlu:
Dosarele de candidatură vor fi întocmite în concordanță cu solicitările din Regulament şi vor fi transmise până la data de 31 mai (data poştei – în cazul trimiterii sau, în cazul depunerii personale, data primirii la Registratura Ministerului Culturii), la sediul Ministerului Culturii din B-dul Unirii nr. 22, 030833, sector 3, București – în atenția Secretarului Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
Verificarea integralității și eligibilității dosarelor de candidatură va avea loc în intervalul 1 – 7 iunie, iar evaluarea dosarelor de candidatură de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial în perioada 8 iunie – 1 septembrie, anul curent. Rezultatul final va fi anunțat oficial în data de 6 septembrie 2021.
Regulamentul poate fi consultat pe site-ul Ministerului Culturii http://www.cultura.ro/
Sursa: Ministerul Culturii
Surse foto: Buna ziua Fagaras, Saceleanul, Bzb
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!
