Zona de influență a municipiului Brașov (constituită în zona metropolitană, dar extinsă la nivelul Țării Bârsei) a fost declarată prin hotărâre de Guvern ca pol național de creștere încă din 2008. Această decizie a fost luată în contextul noilor concepte de dezvoltare regională.
Brașovul a fost definit ca pol național de creștere pe baza unor criterii tehnice, care au ținut cont de dezvoltarea economică, demografică, infrastructură transport, infrastructură urbană, dezvoltare socială, învățământ și sănătate, fiind și zona cea mai urbanizată din România, nu numai în zona Centru, după București și Sectorul Agricol Ilfov, conform unui studiu al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
„Zona metropolitană Brașov pune deja în operă un plan integrat de dezvoltare, care a fost aprobat de toate autoritățile locale din zona metropolitană din care face parte, mai nou, și Zărneștiul, și care începe să se materializeze. Vorbim despre proiecte mari, care sunt benefice pentru toată zona, cum este centura ocolitoare a Brașovului, care «leagă» toate localitățile între ele. Există deja o experiență atât a autorităților locale și județene, dar și a instituțiilor publice în ceea ce privește o abordare integrată a zonei“, spune Mihail Veștea, coordonatorul Polului Național de Creștere Brașov.
Trebuie să venim cu proiecte cu impact mare
Potrivit lui Veștea, suntem obligați ca, în perioada următoare, să venim cu proiecte cu impact cât mai mare, cum este terminalul intermodal de transport, pentru a exploata poziția Brașovului pe Coridorul IV european de cale ferată de viteză, care face legătura între portul Constanța și Rotterdam, unul dintre cele mai mari porturi din Europa.
Acest terminal intermodal va transforma Brașovul într-unul dintre principalele centre economice și comerciale ale României.
Trebuie un parteneriat cu Sf. Gheorghe
Pentru perioada imediat următoare, se urmărește dezvoltarea axei-economice Brașov – Sfântul Gheorghe, care să fie un parteneriat corect pentru cele două zone, care să genereze o dezvoltare economică și o viață economică mai bună pentru toată lumea.
„Chiar dacă există o mică întârziere, este bine că autoritățile locale și județene lucrează la programul de dezvoltare 2014 -2020, pentru accesarea de fonduri europene nerambursabile. Trebuie spus că, în momentul de față, în momentul de față, Programul Operațional Regional (POR) funcționează cel mai bine, gradul de absorbție fiind de aproximativ 40%. Ne dorim ca în intervalul 2014 -2020 să folosim la maximum fondurile alocate României și să avem proiecte cu impact economic și social cât mai mare“, a delcarat pentru ziarul Astra Mihail Veștea.
Raportat la mediul de afaceri, investiţiile POR trebuie să vizeze, în primul rând, modalităţi de încurajare a creării locurilor de muncă şi a unor venituri mai mari. Aceasta poate implica alocarea de fonduri pentru investiţii de afaceri de mică anvergură (de regulă, IMM-urile sunt printre cele mai active generatoare de locuri de muncă) sau investiţii de infrastructură care să avantajeze firmele locale.
De exemplu, multe firme nou-înființate au probleme în a identifica un spaţiu accesibil unde să-şi poată desfăşura activitatea. Ca atare, autorităţile locale le pot sprijini prin crearea de incubatoare de afaceri, mai ales prin redezvoltarea terenurilor industriale abandonate din locaţiile de interes major. Similar, unele oraşe pot obţine un avantaj competitiv într-un anumit sector, ceea ce poate determina autorităţile locale să investească într-o infrastructură care să vină în sprijinul sectorului respectiv.
Este important de ştiut, însă, că în afara încurajării motoarelor economice locale, trebuie sprijinită și diversitatea economică. Concentrarea economică încurajează o creştere economică mai mare (bazată, din nou, pe economiile de aglomerare), dar o economie locală prea omogenă este, de asemenea, mai susceptibilă la riscurile globale, precum schimbările de pe piaţa globală.
„Iar dacă vorbim despre regionalizare administrativă, economică și socială, decizia unei eventuale capitale de regiune trebuie să aibă la bază un set de criterii tehnice general acceptate, atât în plan economic, cât și social, și să nu fie vorba despre o decizie legată de politică sau o persoană“, a punctat coordonatorul Polului Nțaional de Creștere Brașov.