La fiecare 24 ianuarie, România sărbătorește un moment semnificativ în istoria sa – Mica Unire din 1859, momentul în care Țara Românească și Moldova s-au unit sub un singur domnitor.
Această zi marchează un pas esențial în drumul către formarea statului național unitar român, reunind Moldova și Țara Românească sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
În 2024 se împlinesc 164 de ani de la acest eveniment istoric, care aduce în prim-plan nu doar amintirea unui moment crucial, ci și reflectarea asupra consecințelor și semnificației durabile pe care le-a avut asupra țării.
Recunoașterea internațională a Micii Uniri a avut loc la Conferința de la Paris în aprilie 1859, când Puterile garante au recunoscut oficial alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite. Austria şi Imperiul Otoman au recunoscut evenimentul la 25 august 1859.
Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României după Mica Unire din 24 ianuarie 1859, s-a născut la Bârlad în 1820 și a jucat un rol esențial în formarea statului național român modern. Viața sa tumultoasă și contribuțiile semnificative în domeniul reformelor și al unificării Principatelor Române l-au transformat într-o figură centrală în istoria țării.
La Brașov, zeci de oameni au fost prezenți la ceremonia militară și religioasă ce a avut loc în Piața Unirii.
