Distribuirea cardurilor de asigurat de sănătate este un proces fără vreun efect benefic pentru starea de sănătate a populaţiei României.
Afirmaţia este susţinută de medicii braşoveni, care subliniază că informatizarea sistemului de sănătate nu are nici o şansă să fie realizată în mod concret în favoarea pacienţilor, drept pentru care acest demers extrem de costisitor devine inutil, spune deputatul Maria Grecea (PNL).
lCa de obicei în ultimii ani, în sănătate sunt propuse şi finanţate cu foarte mulţi bani proiecte care nu ajută pe nimeni. Cardul de sănătate, pentru introducerea căruia s-au cheltuit circa 50 de milioane de euro, nu va putea fi folosit în prezent, deoarece atât medicii de familie, cât şi cei din spitale şi policlinici, nu dispun nici de sistemul de inscripţionare şi nici de cititoare de carduri. Cu toţii ştim că fiecare unitate medico-sanitară îşi estimează bugetul fiecarui an, dar la sfârsitul anului banii rămaşi nu mai sunt suficienţi nici măcar pentru obiectivele principale pe care şi le-au propus. În aceste condiţii, sunt sceptică cu privire la posibilitatea reală ca respectivele carduri să devina funcţionale începând cu data de 1 ianuarie 2015, deoarece medicii de familie nu au resursele financiare necesare pentru a achizitiona inscriptoarele aferente“, se arată într-o interpelare adresată ministrului Nicolae Bănicioiu de parlamentarul brașovean.
Potrivit medicilor de familie din judeţul Braşov, citați de Grecea, demersul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) privind introducerea cardului de asigurat de sănătate este nul şi neavenit, cel puţin în acest moment. Concret, susține deputalul liberal, cardul respectiv ajunge gol la asigurat, iar medicul de familie trebuie să îl activeze prin inscripţionare şi, ulterior, prin citire. Medicii susţin că achiziţionarea inscriptoarelor şi cititoarelor de carduri trebuie suportate de către stat, respectiv de CNAS. „Totodată, doctorii cu care am vorbit spun că CNAS a ignorat să implementeze corect această operaţiune, respectiv să doteze furnizorii de servicii medicale cu cititoare de card. O altă problemă majoră care mi-a fost reclamată de medicii din oraşul Codlea este operaţiunea efectivă de inscripţionare a cardurilor. Practic, actualmente, medicii de familie percep taxe pentru eliberarea unei adeverinţe, cu sume cuprinse între 20-100 lei, astfel încât ne putem imagina care vor fi costurile de inscripţionare pentru fiecare pacient, ţinând seama şi de timpul efectiv care trebuie alocat în vederea introducerii tuturor datelor în sistemul informatic. Mai mult decât atât, se pune problema confidenţialităţii problemelor de sănătate cu care se confruntă pacienţii, o situaţie acută având în vedere scepticismul românilor când vine vorba despre aceste lucruri. Este cât se poate de firesc ca oamenii să nu dorească să se cunoască de către mai multe persoane faptul că suferă de o anumită afecţiune sau boală, iar folosirea cardului de asigurat dă posibilitatea fiecărui medic să aibă acces la toate informaţiile, practic despre oricine…“, a mai precizat Maria Grecea.
Aceasta consideră că suma imensă folosită pentru cardurile de sănătate putea fi folosită mult mai judicios pentru alte programe naţionale de sănătate, precum transplant, oncologie sau autism. Specialiştii din sectorul medico-sanitar mai susţin că banii respectivi au fost efectiv risipiţi, deoarece puteau fi folosiţi pentru realizarea unor programe cu adevărat utile pentru români.
În acest context, Maria Grecea a cerut răspuns , în scris, la următoarele întrebări:
- 1. Care este situaţia achiziţionării de către CNAS a inscriptoarelor şi cititoarelor aferente cardurilor de asigurat, în vederea funcţionării efective ale acestora?
- 2. Care este suma totală cheltuită de stat pentru implementarea acestui program?
- 3. Când va avea cardul de sănătate o utilitate practică, în sensul de a conduce la o bună gestionare a fondurilor din sistem?