UPDATE ora 14.15 Primarul George Scripcaru şi cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Braşov, Mihail Veştea şi Claudiu Coman, pe de o parte, şi reprezentantul Lufthansa Consulting, Thomas J. Niehaus, întâlnirea având ca temă etapele următoare pentru finalizarea Aeroportului Internaţional Braşov-Ghimbav.
„Este o primă discuţie, pe care o considerăm benefică, iar continuarea acestei discuţii pe date tehnice va aduce detalii utile în acest proces. Trebuie să cumulăm toate datele despre aeroport, să vedem care sunt etapele pe care le mai avem de urmat şi cum putem finaliza această investiţie. Va trebui elaborat un studiu de piaţă exact şi după aceasta, vom vedea în ce mod se va implica şi Primăria în realizarea acestui proiect, din punct de vedere financiar”, a declarat primarul George Scripcaru.
„Am subliniat faptul că suntem în parteneriat cu Primăria Braşov în acest proiect şi că ne susţinem reciproc, iar investiţia directă este în acest moment a Consiliului Judeţean. În continuare vom discuta chestiuni tehnice legate de modul în care această investiţie foarte importantă pentru Braşov şi pentru judeţul Braşov, dar şi pentru regiune, poate continua”, a spus la rândul său Claudiu Coman, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov.
Autorităţile braşovene se află în acest moment în căutarea unui partener care nu numai să investească în finalizarea aeroportului, dar să asigure şi operarea acestuia. Acest lucru ar urma să fie făcut prin licitaţie, deoarece, susţine Claudiu Coman, este singura variantă legală, iar capacitatea de operare a aeroportului şi experienţa în domeniu ar urma să fie atuuri importante de partea investitorilor. Potrivit preşedintelui suspendat al CJ, Aristotel Căncescu, 70% din aeroport urma să fie realizat din fondurile CJ.
În prezent, autorităţile judeţene au investit în împrejmuirea terenului, nivelarea lui şi realizare pistei de 2.850 de metri, singura din România, în afara Aeroportului Internaţional Otopeni care permite aterizarea avioanelor de tip Boeing 737 şi Airbus 320. Suprafeţele de mişcare (pentru care s-a făcut licitaţie în decembrie, dar aceasta a fost anulată) ar fi trebuit realizate pentru 5 milioane de euro, sumă plătită tot din bugetul CJ, dar care nu a fost încă identificată, iar restul lucrărilor, adică turnul de control şi terminalul, în valoare estimată de aproximativ 21 de milioane de euro, ar fi trebuit realizate de un investitor, care să devină şi operator.
Autorităţile locale îşi pun speranţele în Lufthansa sau KLM, operatori cu experienţă şi cu putere financiară, cu care există demersuri de negociere, sau în orice alt operator de nivel comparabil.
Avem potențial, ne mai trebuie și o strategie
Potrivit consultantului Lufthansa Consulting, Thomas J. Niehaus, Braşovul ar trebui să se adreseze operatorilor mai mici, ţinta principală fiind Blue Air, Wizz Air şi Ryan Air, şi asta după ce face un studiu de piaţă foarte amănunţit, care să-i sublinieze atuurile şi să-l facă atractiv. „Văd potenţialul Braşovului, dar din perspectiva operatorului, problema e la dumneavostră. Dumneavoastră trebuie să vă implicaţi, dumneavostră trebuie să vă asumaţi riscurile. Operatorii au navele şi pot zbura cu ele de oriunde. Fără asumarea riscurilor financiare, va fi foarte dificil să îi convingeţi. Din punctul lor de vedere, este vorba despre unde îşi pot plasa o investiţie de 20 sau 50 de milioane de euro (cât costă o aeronavă, n.r), astfel încât să aibă un profit cât mai bun. Competiţia dumneavoastră nu este doar cu România, ci cu întreaga Europă de Sud-Est”, a explicat T.J. Niehaus, care le-a recomandat autorităţilor locale să îşi stabilească foarte bine priorităţile.
„Trebuie să luaţi legătura şi să începeţi discuţiile cu companiile low-cost. Ştiu că aveţi documente, dar trebuie să elaboraţi un studiu de piaţă cât mai amănunţit, despre ce poate oferi Braşovul operatorilor, care sunt clienţii şi casre sunt oportunităţile, pentru a-i convinge să vină aici. Studiul de piaţă şi propunerea pe care o veţi face este foarte importantă în acest moment. Trebuie să arătaţi potenţialul pieţei, iar noi vă putem ajuta cu acest lucru.”, a spus reprezentantul Lufthansa Consulting.
Acesta a subliniat că investiţia iniţială ar putea fi şi ea redimensionată, iar terminalul ar trebui construit din masteriale de calitate, dar ieftine, construcţii uşoare care să permită dezvoltarea ulterioară a spaţiului. Despre efectiva deschidere a aeroportului – chiar şi în condiţiile în care va fi găsit un operator foarte repede şi toate lucrurile vor decurge aşa cum trebuie – reprezentantul firmei de consultanţă aeroportuară a declarat că nu se poate întâmpla mai devreme de doi ani, în condiţiile în care un oparator are nevoie de 2-4 ani petnru a stabili deschiderea unei noi rute.
Discuţia cu reprezentantul Lufthansa Consulting a continuat la sediul Consiliului Judeţean, printr-o şedinţă tehnică
ora 10.14 Reprezentanții companiei Lufthansa se întâlnesc, la această oră, cu reprezentanții Primăriei și ai Consiliului Județean Brașov.
La discuții participă primarul George Scripcaru și vicepreședinții Consiliului Județean Brașov Mihail Veștea și Claudiu Coman.
Deutsche Lufthansa AG este cea mai mare companie aeriană germană și din Europa. Numele provine de la Luft (germană „aer”), și Hansa (Liga hanseatică).
Concernul a apărut la jumătatea anilor 90 pornind de la compania aeriană Lufthansa, având numele Deutsche Lufthansa AG, dar operând și alte companii. În anul 1994 s-a produs separarea numelui Lufthansa de diviziile de servicii ale companiei aeriene. Astfel au apărut Lufthansa Cargo AG, Lufthansa Technik AG (LHT) și LSG Lufthansa Service Holding AG (sub marca LSG Sky Chefs, servicii de catering). Deutsche Lufthansa AG este inițiatoarea și fondatoarea Star Alliance (1997), cea mai mare alianță aeriană globală. Printre companiile aparținând concernului se numără și renumitele Swiss și Austrian Airlines (preluată în 2009).
Istoricul companiei Deutsche Lufthansa AG poate fi separat în două perioade:
- Începuturile sub numele Deutsche Luft Hansa Aktiengesellschaft, fondată în 6 Ianuarie 1926 (Primele zboruri în 6. April 1926) existând până la sfârșitul regimului Nazist, 1945 (În sens juristic până la lichidare în 1951);
- Perioada de la reînființarea din 1953 ca „Aktiengesellschaft für Luftverkehrsbedarf“ (LUFTAG), cu traducere Societatea pe Acțiuni pentru Necesarul de Transport Aerian.
De abia în 1954 numele LUFTAG a putut fi schimbat cu tradiționalul nume Lufthansa, o dată cu reobținera drepturilor de utilizare ale numelui respectiv. Numele Lufthansa, aparținând de Deutsche Lufthansa AG, nu trebuie totuși confundat cu compania aeriană Deutsche Lufthansa fondată în 1 iulie 1955 în RDG. Din punct de vedere juridic primul zbor al Deutsche Lufthansa AG a avut în 1 aprilie 1955, considerat reinaugrarea mărcii Lufthansa. În anul 1966 au fost emise primele acțiuni Lufthansa în cadrul bursei DAX. Deși profitul Deutsche Lufthansa AG a fost și este mare și cheltuielile au fost de asemenea ridicate, astfel încât s-a în cadrul concernului s-a pus problema eficientizării operaționale. În mai 2012 concernul Deutsche Lufthansa AG a anunțat desființarea a 3500 de locuri de muncă din cele 120.000, printre care 2500 în Germania. Prin programul de eficientizare numit simbolic Score ar trebui ca până în 2014 să se economisească aproape o jumătate de miliard de Euro.
Dacă ai informații interesante sau ai reușit să faci o fotografie sau un clip video deosebit, scrie-ne pe contact@newsbv.ro!