Eveniment

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024

Iulia Ghervan

Care au fost cele mai bune lucruri care s-au întâmplat în economia românească în 2024?

Intrarea în Schengen

România și Bulgaria vor intra integral în zona Schengen, începând cu 1 ianuarie 2025. Statele membre ale Uniunii Europene au agreat, în cele din urmă, să elimine controalele și la frontierele terestre, după ce anterior ele au fost eliminate pentru zboruri.Spațiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european, conform Comisiei Europene. Acesta a început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.Aderarea la spatiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen, fiind creată o singură frontieră externă de control. Acest lucru va aduce beneficii economice pentru România, precum:

           Timp mai scurt de călătorie și avantaje pentru turism. Pentru că România va intra în Schengen alături de Bulgaria, vor dispărea timpii de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria, dar și cu Grecia. Acest lucru ar duce la economii majore de timp, mai ales în sezonul vacanțelor, când mii de români merg fie la mare în Grecia ori Bulgaria, fie la schi în Bulgaria. (Notă: momentan, în primele șase luni, autoritățile vor mai face controale aleatorii între România și Ungaria și România și Bulgaria)
  • Cheltuieli mai mici. Datorită aderării la Schengen, vor dispărea și puncte de frontieră. Se reduc astfel cheltuieli cu angajații și operațiunile din aceste puncte de frontieră.
  • Avantaje pentru transportatori. Aderarea la Schengen va aduce însă cele mai mari avantaje pentru transportatorii români, care se confruntă cu timpi de așteptare de până la 8 ore la trecerea granițelor. Din cauza cozilor de la graniță, șoferii erau obligați să depăşească timpii zilnici de conducere, raportau un consum mai mare de carburant pe timpul aşteptării şi existau întârzieri privind livrarea mărfurilor către clienţi. Toate acestea duceau la apariţia de probleme în aprovizionare sau în perturbarea unor procese de producţie, precum şi creşterea costurilor pentru clienţii finali. Transportatorii estimau, anul trecut, că costurile totale înregistrate de transportatorii rutieri pentru că România a rămas în afara spaţiului Schengen se ridică la 2,41 miliarde de euro.
  • Comerț mai liber. Datorită eliminării controalelor pentru transportatori (în afară de cele aleatorii), comerțul între state membre și cu România va fi mai rapid, mai profitabil și la costuri mai mici.
  • Avantaje pentru investițiile străine. Facilitarea transportului va crește nivelul investițiilor străine directe, ceea ce va duce la o dezvoltare a economiei, a producției, a logisticii și, implicit, a transporturilor.
  • Atractivitatea cetățeniei române. Am putea asista la o eventuală creştere a atracţiei pentru cetăţenia românească, ca urmare a oportunităţii largi de călătorie în Europa oferit de actul de identitate eliberat de statul român, care va permite libera călătorie prin UE.

Aproape de eliminarea vizelor către SUA 

Românii vor putea călători în Statele Unite fără vize cel mai probabil din 2025.

Nivelul ratei de refuz a vizelor SUA pentru români a coborât la 2,61%. România și-a atins astfel obiectivul de reducere a ratei de refuz a vizelor SUA pentru turism și afaceri sub pragul de 3%, îndeplinind condițiile pentru includerea în Programul Visa Waiver.

„Împreună, am lucrat mână în mână, pentru a ghida România, în vederea îndeplinirii cerințelor programului Visa Waiver. Sunt optimistă că acest lucru se va concretiza la începutul anului 2025”, estima ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec.

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a explicat că procedura va include completarea unui formular online și o taxă de 21 de dolari, cu răspuns în 72 de ore.

Această autorizare, valabilă doi ani, va permite șederi de până la 90 de zile în SUA, facilitând intrări multiple fără necesitatea unei noi aplicații.

Număr record de kilometri de autostradă inaugurați

România a inaugurat în anul 2024 un număr record de aproape 200 (198, efectiv) kilometri de autostradă și drum expres, după o mobilizare fără precedent a tuturor constructorilor, deși inclusiv pe fond electoral. Au fost construiți în sfârșit zeci de kilometri și spre regiunea Moldova. În România se circulă, astfel, acum, pe circa 1.261 kilometri de autostradă.

Iată drumurile expres și autostrăzile inaugurate în 2024:

Martie

  • Drumul Expres Oradea – Borș 2, legătura la lotul de Autostradă A3 Biharia – Borș 2, cu o lungime de 13 km la profil de drum expres (restul de 6 sunt la profil de drum național), construit de Strabag

Aprilie

  • Autostrada A0 București Sud. Un segment între Jilava și Vidra, cu o lungime de 7 km, de pe Lotul 2, construit de Alsim Alarko
  • Autostrada A0 București Sud. Un segment de 6 km între Vidra și DN 4 Popești Leordeni, de pe lotul 1, construit de Alsim Alarko

Iulie

  • Autostrada A0 București Sud. Un segment între Popești-Leordeni și Autostrada Soarelui, cu o lungime de 10 km, construit de Alsim Alarko

Noiembrie

  • Autostrada Moldovei A7. Lotul 4 Mândrești Munteni – Focșani Nord, de pe Autostrada Buzău – Focșani, cu o lungime de 11 km, construit de UMB
  • Autostrada Moldovei A7. Un segment de 1 km funcțional din Lotul 1 Buzău – Vadu Pașii, construit de UMB
  • Autostrada Moldovei A7. Lotul 2 Vadu Pașii – Râmnicu Sărat, cu o lungime de 30,8 km, construit de UMB
  • Drumul Expres Craiova – Pitești. Un segment din Tronsonul 4 Colonești – Pitești, cu o lungime de 20 km, construit de UMB
  • Drumul Expres Craiova – Pitești. Tronsonul 1 Craiova – Robănești, cu o lungime de 17,7 km, construit de Ozaltin (Turcia)

Decembrie

  • Autostrada A0 Nord. Un segment de 2 km din Lotul 3 Afumați – Pantelimon, construit de China Civil Engineeering (China), care a permis de asemenea deschiderea unui segment de 9 km de autostradă finalizat încă de anul trecut de UMB
  • Autostrada A1 Sibiu – Pitești. Un segment de 16 km din lotul 5 Curtea de Argeș – Pitești, construit de WeBuild
  • Autostrada Moldovei A7. Lotul 3 Râmnicu Sărat – Mândrești Munteni, cu o lungime de 36 km, construit de UMB, pe segmentul Buzău – Focșani
  • Autostrada Moldovei A7. Lotul 1 Ploiești – Mizil, cu o lungime de 21 km, construit de Pizzarotti – Retter, pe segmentul Ploiești – Buzău

România a ajuns din urmă Polonia la PIB-ul/cap de locuitor

România a ajuns din urmă Polonia la un important indicator economic, urmărit de Eurostat: PIB-ul/cap de locuitor, arată cele mai recente date ale biroului statistic al UE.

România a ajuns în 2023 la 80% din media UE în ceea ce privește PIB-ul/ cap de locuitor, adică la același nivel cu Polonia și peste Ungaria, care e la egalitate cu Croația (76%).

Și în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare, România a ajuns la 80%, același nivel cu Polonia, conform celor mai recente date.

Cu peste un an în urmă, Eurostat a publicat pentru prima oară în istoria sa date ce arătau că România a ajuns din urmă Portugalia și Ungaria în privința Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPS), adică în termeni ce țin cont de diferențele dintre nivelurile de preț ale diferitelor țări, amintesc economiștii de la Romanian Economic Monitor. Conform celor mai recente date Eurostat, publicate în iunie, România ajunge din urmă și Polonia, fiind însă devansată de Portugalia, nu și de Ungaria, dacă ne raportăm la știrea anului trecut.

Sursa: economedia.ro

Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!

Noutăți RAPID și pe canalul de Whatsapp și Telegram !