Teoretic, 7% din suprafaţa judeţului, respectiv 28.350 de hectare, este constituită din arii protejate, însă, limitele şi suprafeţele acestora nu coincid în legislaţie cu realitatea, ceea ce duce la o serie de probleme.
Acest lucru a fost subliniat atât de reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov, cât şi de custozii acestor rezervaţii într-o întâlnire cu reprezentanţii Prefecturii, care au vrut să afle tocmai problemele cu care se confruntă aceştia.
Reprezentanţii APM Braşov au precizat că limitele ariilor naţionale protejate, cu excepţia parcurilor naţionale, nu sunt legiferate, ci este menţionată doar suprafaţa acestora în Legea 5/2000 privind planul de amenajare al teritoriului naţional.
Totodată, limitele Siturilor Natura 2000 au fost trasate grosier şi imprecis fiind introdus şi intravilanul localităţilor, care de fapt nu face parte din zona de conservare. De exemplu, în Legea 5/2000, Pădurea Bogăţii, care este rezervaţie naturală de timp faunistic, floristic şi geologic, figurează cu 6.329 de hectare, dar în realitate aceasta are 8.500 de hectare. O situaţie similară este şi în zona umedă Cotul Turzunului, dintre Hoghiz şi Racoş, care în această lege este notată cu 0,3 hectare, dar se întinde în realitate pe aproape 400 de hectare.
Fără regulamente nu se poate face nici turism
Lipsa acestor date a condus şi la imposibilitatea conturării unor planuri de management sau a unor regulamente pentru aceste arii. În unele cazuri, cum ar fi pentru Parcul Naţional Piatra Craiului aprobarea planului de management, care trebuie să fie făcută prin hotărâre de Guvern, se tot amână din 2011, din cauza schimbărilor de la nivel central. Şi reprezentanţii Fundaţiei Carpaţi care administrează mai multe arii protejate, cum ar fi Dealul Lempeş sau mlaştinile eutrofe de la Prejmer, au solicitat sprijinul Prefecturii în vederea urgentării aprobării regulamentelor pentru aceste arii protejate, documentele fiind întoarse de mai multe ori, fără motive temeinice, de autorităţile de protecţia mediului de la nivel central.
Prefectul Mihai Mohaci a ţinut să sublinieze că problemele din ariile protejate trebuie clarificate, astfel ca să existe regulamente certe, iar aceste zone să poată intra în circuitul turistic, astfel încât turismul să nu aducă prejudicii biodiversităţii.
Ce amenzi a dat Garda de Mediu până acum
Neexistând o situaţie clară a acestor limite ale ariilor protejate se ajunge, de multe ori, la intervenţii neautorizate, respectiv ridicarea unor construcţii sau alte exploatări pentru care se obţin chiar şi acte în regulă de la primării, care ori din dezinteres, ori din neştiinţă nu colaborează cu custozii. „Nu trebuie să ne prevalăm de aceste lacune legislative, iar împreună cu custozii şi celelalte instituţii responsabile în domeniu să le aducem la cunoştinţă autorităţilor locale ce înseamnă aceste arii protejate şi de ce trebuie să ţină seamă atunci când emit anumite avize, cum ar fi certificatele de urbanism”, a precizat subprefectul Elisabeta Felşeriu. Totodată, şi şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu Braşov, Mircea Paraschiv, a precizat că reprezentanţii instituţiei vor verifica în teren dacă datele coincid în vederea continuării demersurilor pentru legiferarea limitelor tuturor ariilor protejate. Comisarii de mediu au aplicat o serie de sancţiuni, în ultima perioadă, pentru nerespectarea legislaţiei privind ariile protejate, printre care 10 suspendări de activitate, 16 amenzi în valoare de 245.500 de lei, dar şi 26 de avertismente înaintând totodată, organelor abilitate o plângere penală.