Substanţe cancerigene, începerea lucrărilor fără autorizaţii, acuzaţii de monopol, amenzi de peste 1 milion de dolari date de Consiliul Concurenţei, plus un avertisment pentru România din partea Comisiei Europene sunt doar câteva dintre detaliile cu care s-au făcut remarcaţi patronii firmei Kronospan România, cel mai mare producător de PAL din sud-estul Europei. În toată această afacere a fost părtaşă şi Elena Stolojan, soţia europarlamentarului PDL Theodor Stolojan, notează Jurnalul Național.
Potrivit ziariștilor bucureșteni, Kronospan şi-a dezvoltat şi amenajat fabricile de la Brașov și Sebeș, de prelucrare a lemnului, fără a respecta cele mai elementare norme de protecţie a mediului, deoarece nimeni nu a avut curajul să îi tragă de mânecă ori de câte ori a fost cazul. Pentru producţia de PAL, fabricile folosesc formaldehidă, un gaz toxic şi cancerigen pentru om. Cel puţin aşa susţine Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Pe lângă acest gaz, fabricile poluează atmosfera cu pulberi în suspensie (PM 10). Mai mult, divizia chimică a grupului – Kronochem Şebeş – încearcă să repornească fabrica de formaldehidă de la Sebeş, care va avea o capacitate de producţie de 60.000 de tone pe an. Asta, dacă vor obţine toate avizele necesare, pentru că în anul 2007, Kronospan a construit de la sine putere o fabrică asemănătoare fără a avea autorizaţie şi studiu de impact asupra mediului. În schimb, Comisia Europeană a taxat România.
„Iniţial, autorităţile române au emis o decizie de demolare a fabricii, însă ulterior o judecătorie locală a anulat această decizie. Comisiei nu i s-a adus la cunoştinţă aplicarea nici unei sancţiuni asupra operatorului economic. Dacă nu se iau măsuri corespunzătoare în urma celui de-al doilea avertisment, România ar putea fi adusă în faţa Curţii Europene de Justiţie”, se precizează într-un comunicat al Comisiei Europene din martie 2010. Comisarul European pentru Mediu, Janez Potoãnik, preciza la acea vreme că simpla existenţă a legislaţiei nu este niciodată suficientă: „ea trebuie să se aplice şi în practică. România trebuie să se asigure că în astfel de cazuri se realizează evaluările impactului de mediu şi că orice hotărâri ulterioare sunt respectate”.
La începutul anului 2008, firma Kronospan a decis să construiască fabrica de PAL în incinta oraşului Braşov, în baza aprobărilor primite în 2002. Atunci, organizaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (CIDRM) a sesizat Garda de Mediu, pentru că fabrica se construia fără un acord de mediu valabil. Comisarii nu au stat pe gânduri şi au amendat firma cu 30.000 de lei.
Nici Primăria nu a stat cu mâna în sân, pentru că a decis „sistarea lucrărilor şi încadrarea acestora în prevederile autorizaţiei de construire”. Şi pentru că lucrările avansau într-un ritm alert, reprezentanţii firmei s-au ales şi cu plângeri penale. Degeaba! Oana Bodea a declarat că Garda de Mediu a susţinut că valabilitatea Acordului de Mediu obţinut de companie în 2002 s-a întins numai pe o perioadă maximă de cinci ani, dar, conform prevederilor legale în vigoare, valabilitatea acordului de mediu se întinde pe toată durata proiectului.
În schimb, secretarul asociaţiei Braşovul Verde, Eduard Csomortani, a precizat că lucrările au fost demarate fără a se respecta procedurile legale. „Amplasamentul este ilegal construit. În urma debitării plăcilor rezultă acel PM 10 care este mult mai periculos decât formaldehida.” În plus, fabrica nu stă bine nici la capitolul zgomot.
Stolojan şi Kronospan, parteneri de afaceri
Numele Elenei Stolojan, soţia europarlamentarului Theodor Stoloan, este strâns legat de afacerea Kronospan. La scurt timp, după ce austriecii de la Kronospan şi-au făcut simţită prezenţa în România, mai exact în noiembrie 2001, Elena Stolojan a fost numită în funcţia de administrator al firmei Sepal Sebeş, pentru o perioadă de trei ani.
Ulterior a devenit şi beneficiarul unui pachet de acţiuni, iar mandatul de administrator i-a fost prelungit până în februarie 2007. Nu a mai apucat să îşi ducă mandatul la final, pentru că şi-a vândut acţiunile către Kronospan Sebeş SA. În perioada campaniei electorale din 2008, Partidul Ecologist Român l-a somat public pe candidatul la Preşedinţia României, Theodor Stolojan, să spună în ce relaţii se află cu austriecii de la Kronospan. Răspunsul nu a mai venit, pentru că Stolojan s-a îmbolnăvit subit, retrăgându-se din cursa prezidenţială. În prezent, acţionarul majoritar al Kronospan Sebeş este un fond de investiţii din Austria alături de patru off-shor-uri înregistrate în Cipru.
A încălcat Legea concurenței!
În urma unei investigaţii pe piaţa producţiei şi comercializării de PAL, Consiliul Concurenţei a constatat că societatea Kronospan a încălcat Legea concurenţei, prin săvârşirea unui abuz de poziţie dominantă. Practic, Consiliul Concurenţei s-a autosesizat după ce a analizat comportamentul firmei Kronospan pe piaţa românească, după ce a decis să majoreze preţul cu până la 50% pentru produsele de tip PAL.
Totodată, Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România a înaintat protestele mai multor societăţi beneficiare ale produselor fabricate şi comercializate de Kronospan, referitoare la politica de preţuri pe care a aplicat-o această societate. „Acuzaţiile formulate de beneficiarii acestor produse – producători de mobilă s-au axat pe lipsa justificărilor pentru creşterea preţurilor anunţate de către noul proprietar, cât şi pe implicaţiile pe care le va avea această creştere a preţurilor asupra preţului mobilei”.
Consiliul Concurenţei a decis să amendeze Kronospan cu aproximativ 3,5 milioane RON, adică puţin peste 1 milion de dolari. Nemulţumiţi, austriecii au contestat amenda la Curtea de Apel Bucureşti, reuşind în primă fază să anuleze amenda. Numai că, la recurs, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au constatat că Kronospan a încălcat legislaţia, fiind obligată să îşi plătească amenda.
Kronospan, implicată și într-un scandal imobiliar
Compania Kronospan România SRL nu poate să demareze investiţii de 140 de milioane de euro în mărirea capacităţii de producţie a fabricii din Braşov, precum şi într-o nouă fabrică de cherestea din cauza unei familii care pretinde că este proprietara a 1,7 hectare din terenul ocupat de societate.
Potrivit Oanei Bodea, director PR/Marketing al Kronospan, investiţiile amintite ar fi avut ca urmare crearea a 330 de locuri de muncă directe şi a unui număr de 3.000 de locuri de muncă indirecte. Compania susţine că a cumpărat 100,6 hectare de teren la Braşov cu contracte de vânzare-cumpărare autentificate notarial. Ca urmare a acestor contracte, Kronospan s-a intabulat pe întreaga suprafaţă deţinută la Braşov.
Pe de altă parte, familia Oancea s-a intabulat, de asemenea, pe 1,7 hectare pe baza unui certificat de moştenitor. „În acest moment există o carte funciară dublă pentru cele 1,7 hectare. Pentru a stabili care este situaţia de fapt, Kronospan a demarat o acţiune în instanţă care tinde la consolidarea dreptului de proprietate al companiei asupra terenului în dispută”, se arată într-un comunicat al companiei austriece.
„În acest moment, acţiunile lui Mihai Oancea nu privesc de fapt terenul de 1,7 hectare, ci încearcă să blocheze în mod abuziv planurile investiţionale ale Kronospan în România. Domnul Oancea nu face altceva decât să şicaneze societatea fără să aştepte decizia instanţelor de judecată. Răspunsul lui Mihai Oancea la oferta noastră a fost să solicite 3,5 milioane de euro şi să ne ameninţe că preţul va creşte exponenţial dacă nu suntem de acord Este absurd şi abuziv. Kronospan va continua toate demersurile legale pentru a rezolva aceasta situaţie şi îşi va asuma orice decizie a instanţei de judecată”, a declarat Oana Bodea, citată de Bună Ziua Brașov.