Cu stupefacție remarcăm, în urma intervenției noastre de acum două săptămâni, faptul că în universitatea Transilvania există în realitate mult mai multe probleme decât ne-am fi închipuit! Sunt tot mai mulți, angajați ai universității dar și studenți, cei care rup legea tăcerii care a cuprins această instituție de învățământ, de ani buni până în prezent.
Apar din ce în ce mai multe informații care, dacă se verifică, ar pune într-o lumină deloc bună unele persoane din conducerea universității ori ar face lumină într-o serie de chestiuni asupra cărora planează unele suspiciuni, mai mult sau mai puțin rezonabile. În primul rând a apărut o reacție suspect de rapidă a rectorului la afirmațiile conform cărora pe lista „gradaților merituoși”, în cvasitotalitatea ei, se află doar profesori și conferențiari, mulți dintre ei ocupînd diverse funcții de conducere inclusiv în Consiliul de Administrație.
Astfel, în urma discuțiilor mediatice apărute ca urmare a ,,revelării” mai sus amintitei liste, rectorul universității a și convocat în data de 26 noiembrie TOȚI asistenții și lectorii din universitate pentru o mare ședință, ocazie cu care s-au făcut tot felul de promisiuni dar nu s-au motivat punctajele de pe ,,lista erudiților”. Tot rectorul Abrudan a mai comentat într-un ziar local faptul că celelalte cadre didactice care nu s-au calificat pe acestă primă listă trebuie să aștepte, disciplinate și în liniște, ,,pogorârea” unei a doua liste cândva la anul, cuprinzînd 134 de cadre care s-au distins în actul cercetării și predării în urmă cu … 4 ani, deci în anul 2012 an în care actuala conducere a fost aleasă.
La un calcul simplu, ținând cont că procentul obținut la trecutele alegeri de către dl. Abrudan a fost de aproximativ 57 % dintr-un număr de aproximativ 800 cadre titulare, găsim că „merituoase” ar trebui să fie cam 450 de cadre didactice votante. Totuși, totalul celor două liste fiind de 315 acesta reprezintă un procent de 40% dintre votanți, un prag bun de pornire ținând cont de faptul că majoritatea celor 315 sunt vectori instituționali în universitate, deși aritmetica „silvică” a prof. Abrudan (locul 3 pe listă) ne spune ceva de 16% prag de eligibilitate?! Ori poate că și la anul următorii 134 de merituoși vor fi tot dintre cei 181 de acum, ținând cont că o gradație de merit este acordată pe 5 ani? Conducerea universității ne ,,vrăjește” cum că nu e nimic anormal ca lista cu gradații de merit să fie „împănată” cu personalul de conducere. Vorba aceea: ,,Cine-mparte, parte-și face!”.
Aceștia ne explică faptul că: ,,Lista finală a cuprins doar 181 de cadre didactice pentru că legislaţia stabilită de Ministerul Educaţiei nu permite mai mulţi”. Întrebarea firească aici este, dacă lista ar fi putut fi mai lungă atunci sumele din coada clasamentului ar fi fost mai mici (ultima gradație de doar 561 lei) sau cele din vârful listei ar fi fost mai mari? Tot de aici se poate observa sportul preferat al Consiliului de administrație al universității: ,,pasarea responsabilității”. Când spre Ministerul Educației, când spre propriul Senat!
Tot de la conducerea universității mai aflăm dintr-o declarație publică faptul că: ,,Evident, printre cei 181 se află şi profesori cu funcţii de conducere, care au activitate didactică excelentă şi productivitate”. Aici dorim să întrebăm conducerea universității ce înțelege prin activitate didactică excelentă? Plasarea universității în categoria a II-a înseamnă excelență?! De asemenea cum definește conducerea universității termenul de productivitate? Este același termen care umplea pe vremuri până la suprasaturație ziarul comunist Scânteia, referitor la ,,fruntașii în producție”? Dintre care mulți sunt încă profesori la Transilvania…
De asemenea, conducerea Universității declara că și cadrele didactice auxiliare au putut concura în această ,,competiție”. Interesant ar fi de aflat dacă există vreun reprezentant al acestei categorii pe listă! Totodată, aflăm că la Universitatea Transilvania Brașov printre criteriile care desemnează excelența se numără: întocmirea orarului, actualizarea site-ului universității ori numărul de pagini ale cărților scoase. De ce nu și ștergerea tablei ori trimiterea cursurilor pe mail studenților?
O altă nedumerire se referă la faptul cum s-a realizat evaluarea obiectivă a rezultatelor cercetării. Doar prin adunarea punctajelor pentru publicarea/coordonarea unor cercetări? În privința tinerilor cercetători care nu au intrat în topul listei/gradațiilor, tot conducerea universității a declarat public și că: ,,orice articol publicat într-o revistă cu factor de impact mai mare de 0,5 aduce în anul următor o bonificaţie de 100 de lei împărţită la numărul de autori”.
Este clar că nu există nicio umbră de cinism aici! Și când ne gândim că Luna Cadourilor abia a început! Mai mult, tot dl. rector Ioan Vasile Abrudan pasează întreaga responsabilitate a organizării criteriilor și listei de merit Senatului, uitând pesemne că Senatul universității este for decizional, adică votează propunerile venite din partea Consiliului de Administrație.
Ne putem încă de pe acum aștepta ca dl. Abrudan să arunce întreaga responsabilitate pentru eșecul proiectului privind Institutul de Cercetare CDI-PRODD tot pe umerii Senatului, deși este de notorietate modul fățiș prin care dl. rector Abrudan a scos această investiție de mare viitor din lista sa de priorități. Și atunci este cel mai firesc lucru să recompensezi pensionari pentru ,,cercetare avansată” în contextul în care Institutul practic nu funcționează!
Aceastea fiind spuse, dacă până acum universitatea a avut o relație nu prea fericită cu presa brașoveană, probabil că de acum responsabilii vor aplica cu și mai multă exigență niște prevederi ,,strecurate” printr-o hotărâre a conducerii universității de acum 2 ani, după scandalul cantinelor, prevederi care îngrădesc clar liberul acces al presei (a se vedea punctul 5.4) (http://www.unitbv.ro/Portals/
- Costel Mihai,
- președinte Mișcarea Populară Brașov