Brașovul anilor ’70 și ’80 a avut jazz – și nu oricum. Cluburi improvizate, gale cu ștaif și concerte internaționale transformau fiecare seară într-un eveniment memorabil. Între 3 și 12 octombrie 2026, publicul brașovean are ocazia să retrăiască acea atmosferă prin expoziția multimedială „PROGRAMUL DE EMISIE SONORĂ. JAZZ ÎN BRAȘOV 70/80”, găzduită de Muzeul de Artă Brașov (Sala Unu).
Organizată de Arhiva de Sunet, platformă coordonată de Paul Breazu și Mihai Lukács, expoziția explorează tradiția jazzului local în perioada comunistă, prin materiale de arhivă, instalații multimedia, performance-uri și sesiuni radiofonice live.
Jazzul ca memorie culturală
După evenimente similare la Sibiu și Timișoara (2024), Arhiva de Sunet continuă cercetarea istoriei jazzului românesc, punând de această dată Brașovul în prim-plan.
Vizitatorii vor descoperi poveștile nespuse ale cluburilor, galele internaționale și modul în care jazzul a reușit să devină un simbol cultural într-un regim restrictiv.
Figuri cheie și comunitate
Un loc central îl ocupă personalitatea lui Jenny Brăescu, prima femeie din România care a condus un club de jazz – Estudiantina Jazz Club (1978).
Ea a organizat și Galele de Jazz de la Brașov din 1985, reunind tineri și iubitori ai genului din toată țara. „Prin energia și viziunea sa, Jenny Brăescu a creat o comunitate și a consolidat tradiția jazzului brașovean”, arată organizatorii.