Necalificarea Braşovului la titlul de Capitală verde europeană este o lecţie că „nu mai poţi păcăli spunând pe Instagram că eşti verde” atunci când încă mai ai probleme în ce priveşte mediul, iar semnarea unor pacturi în care îţi asumi ţinte ambiţioase nu este suficientă fără acţiune”, susţine secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ionuț Sorin Banciu, care a participat, marţi, la Forumul Oraşelor Verzi de la Braşov.
În contextul aderării Braşovului la Pactul Alianţei Oraşelor Verzi, Banciu a spus că, „dincolo de ţinte ambiţioase anunţate public, este nevoie şi de acţiune”, iar primarii care anunţă astfel de ambiţii ar trebui să prezinte mai întâi datele concrete de la care pornesc, pentru a putea fi monitorizaţi de cetăţeni.
„Se poartă foarte mult semnarea unor astfel de pacturi la genul acesta de evenimente. Însă, dincolo de pacturi şi ţinte ambiţioase pe care le lansăm public, trebuie să vedem acţiune, trebuie să vedem ţinte măsurabile. Am învăţat o lecţie: Braşovul nu s-a calificat ca şi Capitală verde europeană pentru că, din cele 12 criterii, mai sunt unele la care are probleme. Or, acolo (la Comisia Europeană – n.r.) trebuie să te duci să spui: am atâtea emisii, le reduc aşa, reduc poluarea din trafic, reduc numărul de maşini cu ardere internă, găsesc soluţii, de încălzire şi răcire a apartamentelor, mai prietenoase cu mediul.
Banciu reclamă lipsa informațiilor și transprența privind situația privind poluarea Brașovului
Aceste lucruri se măsoară şi nu mai putem păcăli şi spune pe Instagram că suntem verzi, trebuie să avem soluţii, şi aici încă mai este de lucru. (…) Am căutat să văd şi eu cifrele. Dincolo de atingerea neutralităţii climatice pentru Braşov în 2050 (…), trebuie să ne raportăm la nişte date. Am lucrat la strategia pentru reducerea efectelor gazelor de seră pentru România şi a fost complicat să găsim anumite date credibile, pe care să le comunicăm CE, să spunem: emisiile din agricultură, din deşeuri, din transporturi, din energie sunt astea, le reducem până în 2050, dar nu am văzut genul acesta de date.
Nu sunt publice şi ar trebui să fie, pentru că ar trebui văzute de cetăţeni, deoarece orice primar care îşi asumă astfel de ţinte ar trebui să poată fi monitorizat. (…) Dacă nu, riscăm ca toate aceste ambiţii (privind atingerea neutralităţii climatice – n.r.) să nu mai fie credibile”, a afirmat Sorin Banciu.
Vorbind despre evenimentul de la Braşov, secretarul de stat în Ministerul Mediului a menţionat nevoia de decizii concrete care să urmeze dezbaterile.
Punctele negre ale Braşovului
„Susţinem asemenea dezbateri, însă, dincolo de discuţii şi de schimburi de experienţă, e nevoie de decizii concrete, de implicarea cetăţenilor în găsirea unor soluţii care sunt aplicabile unui oraş ca Braşovul, pentru că nu tot ce se aplică în alte oraşe este aplicabil şi Braşovului”, a spus Sorin Banciu.
În ce priveşte punctele negre ale Braşovului în ce priveşte condiţiile de mediu, el a menţionat managementul deşeurilor, traficul şi încălzirea clădirilor.
„Avem nevoie de date, să înţelegem cum se încălzesc braşovenii, cât de izolate sunt clădirile – publice şi private – să avem un plan prin care să mergem de la încălzirea cu carburanţi fosili la un sistem centralizat care să fie eficient, mai ieftin şi mai uşor de utilizat de către cetăţeni. Degeaba ne asumăm neutralitate climatică dacă noi nu ştim care sunt emisiile din zeci, sute de mii de centrale termice de apartament sau din încălzirea cu lemn, pe care încă o mai folosesc unii braşoveni”, a adăugat el.
Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!
Noutăți RAPID și pe canalul de Telegram: Abonați-vă AICI
