Postul Paștelui, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. Este cunoscut şi sub denumirea de Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.
Postul Paștelui are o durată de 40 de zile, până la sărbătoarea Învierii Domnului. În Postul Paştelui credincioşii se abţin de la anumite alimente, precum carne, ouă, pește, brânză, lapte. De asemenea, în Postul Paştelui este recomandat să nu se consume untdelemn, iar fumatul şi alcoolul nu sunt permise.
Pe parcursul întregului post există anumite zile în care se poate mâncă peşte, aşa-numitele dezlegări la pește. Zilele când au loc dezlegările la pește sunt de Praznicul Bunei Vestiri și de Florii, în duminica dinaintea Paștelui.
În postul Paştelui nu se fac nunți, botezuri și cumetrii. De asemenea, nu se cântă și nu se dansează.
Superstiții
Tradiția spune că în această duminică, de Lăsatul Secului, este bine să chemi rudele la masă și să le ospătezi cu colaci, turte în foi sau vin.
Femeile nu au voie să coasă. Dacă fac asta atrag boli și rele asupra familiei. Când un copil strănută de Lăsatul Secului, tradiția din popor zice că ar trebui să primească în dar o vacă
În funcţie de ziua în care pică Paştele sunt stabilite şi alte sărbători. De exemplu Floriile şi Rusaliile.
Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh este celebrată la 10 zile de la Înălţarea Domnului şi la 50 de zile de la Învierea Domnului, de aceea sărbătoarea se mai numeşte şi Cincizecimea.