Începând de miercuri, 133 de cardinali catolici din întreaga lume vor fi izolați complet în Capela Sixtină, în cadrul unuia dintre cele mai stricte și mai secrete procese electorale din lume: alegerea noului Papă, succesor al Papei Francisc.
Conclavul, după cum este cunoscut procesul, impune o carantină totală față de lumea exterioară, iar regulile Vaticanului sunt clare și dure: orice tentativă de comunicare, divulgare sau influențare a votului este sancționată cu excomunicarea.
Jurământ de tăcere și izolare totală
Fiecare cardinal, odată intrat în conclav, depune un jurământ solemn pe Evanghelii că va păstra secretul absolut al deliberărilor și votului. Același jurământ este valabil pentru întregul personal auxiliar – de la medici și bucătari, până la tehnicieni și personal de securitate.
„Vaticanul ia extrem de în serios ideea de izolare”, spune Monseniorul Paolo De Nicolo, fost șef al Casei Pontificale timp de trei decenii. Dispozitivele electronice, inclusiv telefoanele, tabletele și ceasurile inteligente, sunt predate la intrare. În camerele de oaspeți ale cardinalilor nu există televizoare, ziare sau radio. Nici măcar ferestrele nu pot fi deschise, pentru a preveni contactul cu exteriorul.
Securitate electronică și supraveghere
În plus față de măsurile tradiționale de siguranță, Vaticanul utilizează sisteme avansate de bruiaj electronic pentru a bloca orice semnal Wi-Fi sau telefonic. Capela și camerele adiacente sunt atent verificate pentru microfoane sau alte dispozitive de supraveghere, pentru a asigura confidențialitatea absolută.
„Se merge pe încredere, dar cu toate astea, toți sunt verificați”, a explicat John Allen, redactorul-șef al site-ului Crux. Comunicarea este permisă doar prin stații walkie-talkie și doar în situații de urgență, cum ar fi o problemă medicală sau anunțul oficial că un nou Papă a fost ales.
Presiune externă și vânătoarea de cardinali
În perioada premergătoare conclavului, presa italiană și internațională a încercat să anticipeze posibilii favoriți, iar restaurantele din apropierea Vaticanului au fost luate cu asalt de jurnaliști în căutare de informații. Însă cardinalii s-au ferit să ofere indicii clare, declarând în mod repetat că alegerea va fi una spirituală, nu politică.
„Întreaga idee este ca aceasta să fie o decizie religioasă, nu una influențată de lumea exterioară”, a explicat Ines San Martin, reprezentanta Societăților Misionare Pontificale din SUA.
Posibili candidați și influențe mediatice
Printre numele vehiculate în media se află cardinalul italian Pietro Parolin și cardinalul filipinez Luis Antonio Tagle. În ciuda presiunii și a speculațiilor, influențarea votului rămâne dificilă, mai ales pentru că mulți dintre cardinalii numiți de Papa Francisc provin din zone geografice și culturi diferite și nu se cunosc între ei foarte bine.
„Este greu chiar să-ți formezi o coaliție, când 50-60% dintre ei nu s-au întâlnit niciodată în viață”, a remarcat San Martin.
Un vot cu impact global
Deși alegerea noului Suveran Pontif este o decizie internă a Bisericii Catolice, impactul este global. Papa conduce una dintre cele mai mari instituții religioase din lume și are o influență semnificativă asupra problemelor sociale, morale și geopolitice. Viziunea și direcția noului lider vor avea implicații asupra a peste un miliard de catolici din întreaga lume.