România are nevoie urgentă de peste 50.000 de asistenţi medicali pentru a face faţă provocărilor sanitare din următorii ani generate de îmbătrânirea populaţiei şi de deteriorarea accentuată a sănătăţii categoriilor vulnerabile, în special copii şi bătrâni, arată o analiză a companiei de consultanţă Frames.
Citând datele furnizate de lnstitutul Naţional de Statistică, compania arată că populaţia vârstnică a ţării noastre a depăşit-o cu peste 20% pe cea tânără, cu vârste de până în 14 ani. Perspectivele următorilor ani indică o accentuare ale acestui fenomen.
”Pe fondul migraţiei personalului specializat (medici, asistenţi, infirmieri) către străinătate, situaţia asistenţei medicale din România este într-o zonă de risc sanitar. România are nevoie urgentă de peste 50.000 de asistenţi medicali pentru a face faţă provocărilor sanitare din următorii ani generate de îmbătrânirea populaţiei şi de deteriorarea accentuată a sănătăţii categoriilor vulnerabile, în special copii şi bătrâni. Pe an ce trece, populaţia României îmbătrâneşte şi devine tot mai bolnavă. Potrivit datelor furnizate de lnstitutul Naţional de Statistică, populaţia vârstnică a ţării noastre a depăşit-o cu peste 20% pe cea tânără, cu vârste de până în 14 ani, iar perspectivele următorilor ani indică o accentuare ale acestui fenomen”, arată Frames.
Speranţa de viaţă în România, printre cele mai scăzute din Europa
Numărul celor de peste 65 de ani, de exemplu, a trecut de 3,8 milioane de persoane. (17,5% din total). În timp ce numărul copiilor este de numai 3,19 milioane (14,5%)..
La 1 ianuarie 2022, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 50-54 ani (8,9%). O categorie care peste 10-15 ani va ieşi la pensie.
În ceea ce priveşte starea de sănătate, speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din Europa. Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalităţii. Cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de decese provocate de cancer.
Statisticile medicale arată că aproape jumătate din totalul deceselor sunt cauzate de comportamentele riscante în materie de sănătate.
Rata consumului de alcool şi a alimentaţiei nesănătoase raportate în rândul românilor este mai mare comparativ cu media UE. Excesul de greutate, obezitatea şi fumatul în rândul adolescenţilor sunt ridicate în România. Mai mult, acestea au crescut constant în ultimele două decenii.
Mai avem nevoie de cel puţin 50.000 de asistenţi medicali
Potrivit studiului Frames, pe fondul acestor probleme, România are nevoie urgentă de un plan naţional de pregătire în zona asistenţei medicale.
”Nevoia de personal din clinici, din spitale, din cabinetele medicale din ţară este uriaşă. Va creşte semnificativ în următorii ani, pe măsura accentuării îmbătrânirii populaţiei. Chiar dacă numărul angajaţilor pregătiţi de noi şi de alte instituţii a crescut în ultimii ani. Pe fondul migraţiei, multe dintre domeniile sanitare se confruntă cu o criză acută de personal. Astfel că, raportându-ne la nivelul populaţiei, mai avem nevoie de cel puţin 50.000 de asistenţi medicali”, afirmă Aurelia Şova, directorul Şcolii Postliceale Sanitare „Carol Davila”, una dintre instituţiile de învăţământ care a solicitat studiul..
Datele Institutului Naţional de Statistică arată cӑ în România lucrau, în 2020, 137.589 de asistenţi medicali cu pregătire medie. Cu 18.000 mai mulţi decât în 2015. Acestora li se adaugă alţi peste 16.784 asistenţi medicali cu studii superioare.
Potrivit datelor Eurostat, în pofida creşterii numărului de angajaţi în ultimul deceniu, numărul de medici şi asistenţi medicali rămâne cu mult sub mediile UE.
În 2019, existau 3,2 medici practicanţi la 1 000 de locuitori. Acest raport este unul dintre cele mai scăzute din UE (media UE fiind de 3,9). Sunt 7,5 asistenţi medicali la 1 000 de locuitori (media UE fiind de 8,4).
Potrivit „Studiului privind situaţia asistenţilor medicali din unităţile sanitare publice din România”, realizat de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea”, în ultimii 23 de ani numărul asistenţilor medicali a scăzut cu 25%, în timp ce numărul pacienţilor a crescut cu 12%.
Analiştii spun că este posibil ca numărul asistenţilor medicali plecaţi la muncă în străinătate să atingă cifra de 100.000. România este probabil cel mai mare furnizor de asistenţi medicali de pe piaţa muncii europene. În condiţiile în care sistemul românesc public se confruntă cu cel mai mare deficit de asistenţi medicali de până acum.
Unul din şase asistenţi medicali din lume să se pensioneze în următorii zece ani
Un raport al International Council of Nurses (Consiliul Internaţional al Asistentelor – ICN) arată că pandemia de COVID-19 a înrăutăţit mult starea fragilă a forţei de muncă globale în ce priveşte asistenţa medicală.
Raportul sugerează că vor fi necesare până la 13 milioane de asistenţi medicali suplimentari în următorul deceniu. Adică aproape jumătate din forţa de muncă actuală, de 28 de milioane.
Se aşteaptă ca unul din şase asistenţi medicali din lume să se pensioneze în următorii zece ani. Ceea ce înseamnă că este nevoie de 4,7 milioane de asistenţi medicali noi. Doar pentru a-i înlocui pe cei care se pensionează.
În UE, procentajul de asistenţi medicali şi moaşe din totalul locurilor de muncă era de 2,2% în 2019. În rândul statelor membre, cel mai ridicat procentaj de asistenţi medicali şi moaşe se înregistra în Germania (3,4%). Urmată de Finlanda (3%), Belgia (2,9%) şi Irlanda (2,8%).
În contrast, 11 dintre cele 27 de state membre ale UE înregistrau în 2019 un procentaj de asistenţi medicali şi moaşe de 1,5% sau mai puţin din totalul locurilor de muncă. Cel mai redus nivel era în Bulgaria (1,1%), Letonia şi Luxemburg (ambele cu 1,2%). Apoi Estonia, Cipru şi Ungaria (toate cu 1,3%), Grecia şi Polonia (ambele cu 1,4%). Spania, Portugalia şi România au toate 1,5%.
Detalii aici.
Sursa: g4media.ro