La recensământ înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate.
Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă. Ca urmare, structurile prezentate în continuare sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 471.731 persoane (din totalul celor 546.615 persoane care formează populația rezidentă a județului Brașov). S-au declarat români 416.664 persoane (88,3%). Populația care s-a declarat de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 28.221 persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 23.472 persoane (5,0%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un numar de persoane de peste o sută sunt: germani (1853 persoane), italieni( 194 persoane), ucraineni (106 persoane) și ruși-lipoveni (105 persoane).
În județul Brașov, distribuția populației după etnie arată că ponderea populației română este majoritară.
Populația de etnie germană a fost de 1.853 persoane (0,4%) și reprezintă peste 8,1% din populatia de etnie germană de la nivel național.
Potrivit liberei declarații a celor 471.130 persoane care au declarat limba maternă, respectiv prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, structura populației din județul Brașov se prezintă astfel: 92,8% limba română, 6,1% limba maghiară, în timp ce limbile germană și romani sunt limba maternă pentru câte 0,4% din totalul populației rezidente.
Structura confesională a fost declarată de 464.585 persoane din totalul populației rezidente a județului Brașov și arată că 85,1% sunt de religie ortodoxă. Toate celelalte confensiuni însumau 14,9% din totalul populației rezidente care și-a declarat religia, printre cele mai importante: 3,3% romano-catolică, 2,8% penticostală (Cultul Creștin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică), 2,0% evanghelică Lutherană (Biserica Evanghelică Lutherană din România), 1,8% reformată, 0,8% unitariană (Biserica Unitariană Maghiară).
Din populația rezidentă a județului, 46,1% sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). S-au declarat căsătoriți 124.010 bărbați și 127.977 femei. Nu au fost niciodată căsătorite 38,8% persoane, din care 41,9% dintre persoanele de sex masculin și 36,0% dintre persoanele de sex feminin.
Persoanele văduve reprezintă 5,1% din totalul populației rezidente a județului, dar există discrepanțe pe sexe: 8,3% persoane văduve de sex feminin din total populație feminină și 1,8% persoane văduve de sex masculin din total populație masculină.
Județul Brașov ocupă locul 4 în țară, după numărul de persoane divorțate cu o pondere de 9,9% din totalul populației rezidente a județului, după Municipiul București cu 15,4%, județul Timiș cu 10,4% și județul Cluj cu 10,0%
Structura după nivelul de instruire absolvit
Din totalul populației rezidente a județului Brașov, 42,6% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 36,6% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 20,8% nivel superior.
Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul Brașov se situează pe locul 5 în ierarhia judeţelor, iar din punct de vedere al nivelului scăzut, pe locul 36.
Structura populației după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe. Astfel populația feminină înregistrează ponderi mai mari decât populația masculină referitor la nivelul de educatie scăzut (+2,1 puncte procentuale) dar și ridicat (+3,0 puncte procentuale). Pondere mai scăzută se înregistrează de către populația de sex feminin la nivelul de educatie mediu (-5,1 puncte procentuale).
Structura populației după statutul activității curente
Populația activă a județului Brașov este de 249490 persoane, fiind compusă din 238920 persoane ocupate și din 10570 șomeri.
Deși ponderea populației rezidente masculine este de 48,3%, în populația activă în ponderea bărbaților este de 53,0%.
Populația inactivă cuprinde 297125 persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (41,9%), elevii și studenții o treime (34,7%), iar casnice și întreținuți de altă persoană 16,8%.
La RPL2021 metodologia de determinare a populației ocupate și a celei aflate în șomaj a fost revizuită pentru a răspunde cerințelor Biroului Internațional al Muncii trasate prin Rezoluţia privind statistica muncii, a ocupării şi a subutilizării forţei de muncă – adoptată de cea de a 19-a Conferinţă Internaţională a Statisticienilor Muncii (ICLS) – Octombrie 2013. Cea mai importantă modificare vizează excluderea din sfera ocupării a persoanelor care produc bunuri agricole destinate exclusiv sau majoritar auto-consumului care generează un impact sesizabil în special în sensul reducerii numărului populației ocupate și a celei active (precum și a ratelor de ocupare și activitate).
Din acest motiv rezultatele din RPL2021 nu sunt comparabile cu cele publicate la recensămintele anterioare.
Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă, judeţul Brașov se situează pe locul 5 în ierarhia judeţelor. Acest fapt poate fi corelat cu structura populației rezidente pe vârstă, respectiv grupele cu cele mai mari ponderi fiind 40-44 ani (7,8%) și 50-54 ani (7,7%).
Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă, judeţul Brașov se situează pe locul 35 în ierarhia judeţelor (clasament descrescător).
Din punctul de vedere al ponderii populației casnice și intreținute de altă persoană în populaţia rezidentă, judeţul Brașov se situează pe locul 39 în ierarhia judeţelor (clasament descrescător).
Sursa: INS