Accesul tinerilor la social media a devenit o problemă de sănătate publică la nivel mondial. În cadrul emisiunii „Culisele Zilei cu Sebastian Dan”, psihoterapeutul brașovean Oana Megulete a explicat de ce creierul adolescenților este vulnerabil în fața algoritmilor și care sunt riscurile reale ale expunerii timpurii la mediul online.
Dezvoltarea creierului și lipsa gândirii critice până la 25 de ani
Unul dintre cele mai importante aspecte discutate este maturizarea biologică a creierului. Conform specialiștilor, cortexul prefrontal – zona responsabilă de gândire critică, autocontrol și autoreglare emoțională – se dezvoltă complet abia în jurul vârstei de 21-25 de ani.
Din acest motiv, un copil sau un adolescent nu poate discerne corect informația de pe social media: „Dacă aud un om vorbind acolo, eu iau de bun ce spune acolo. Nu am capacitatea de a verifica sursa sau veridicitatea, așa cum ar face un adult”, explică Oana Megulete. Lipsa acestei „frâne” biologice îi transformă pe tineri în victime sigure ale dezinformării și manipulării online.
Dependența de validare și anxietatea „notificărilor” din social media
Rețelele sociale funcționează pe baza unui mecanism de recompensă care creează dependență. Nevoia de a face parte dintr-un grup (apartenența) se transformă în mediul digital într-o goană continuă după like-uri și vizualizări.
Această necesitate produce o stare de anxietate permanentă. Tinerii simt nevoia să fie online non-stop pentru a nu „pierde ceva” (fenomenul FOMO). Atunci când un adolescent nu primește numărul de interacțiuni dorit, stima de sine scade drastic, generând vulnerabilități ce pot evolua spre stări depresive sau izolare socială (auto-izolare).