Ministerul Finanţelor, condus de deputatul PDL Gheorghe Ialomiţianu, a dat cu tifla unei solicitări venite de la colegul său de partid, Ministrul Economiei, Ion Ariton, pentru rectificarea a 50 de companii româneşti, inclusiv cu creşteri de costuri, reclamând totodată că Finanţele nu au avizat solicitarea, deşi legea nu împiedică modificarea acestor bugete după 31 decembrie 2011.
Solicitarea de revizuire a bugetelor, cu impact atât asupra veniturilor, cât şi a cheltuielilor companiilor, a fost argumentată de minister prin creşterea câştigului mediu pe economie, redimensionarea activităţii, diminuarea sumelor alocate de la buget pentru subvenţii, creşterea numărului de angajaţi în unele unităţi, cu avertismentul că în unele cazuri, precum la filialele Romarm, neaprobarea acestor bugete ar avea „grave consecinţe economice şi sociale”, relevă un document oficial obţinut de Mediafax.
Multe dintre acestea fac parte din Romarm şi sunt din judeţul Braşov. Filiale vizate sunt Tohan Zărneşti, Carfil Braşov, UM Cugir, Fabrica de Arme Cugir, UM Plopeni, Uzina Automecanică Moreni, Metrom Braşov, UM Mija, UM Bucureşti, UPS Dragomireşti, Fabrica de Pulberi Făgăraş, Electromecanica Ploieşti, Arsenal Reşiţa, UM Sadu şi Pirochim Victoria.
Documentul citat include şi explicaţii punctuale privind necesitatea rectificării bugetelor. Astfel, în cazul Romarm sunt invocate influenţe ca urmare a creşterii câştigului mediu pe economie şi a reanalizării obiectivelor de investiţii aprobate, care au condus la actualizarea transferurilor pentru personalul din industria de apărare şi la modificarea alocaţiilor de capital pentru investiţii, dar şi ca efect al creşterii numărului de personal la filiale.
„Faţă de numărul de personal prevăzut în bugetele aprobate pentru 2010, filialele au înregistrat o creştere semnificativă a acestuia în a doua jumătate a anului 2010 şi în 2011, consecinţă a aplicării OU privind acţiuni de demilitarizare a unor bunuri transferate din patrimoniul Ministerului Apărării şi creşterii semnificative a exporturilor. Implicaţiile neaprobării acestor bugete ar avea grave consecinţe economice şi sociale“, se arată în document.
Ministerul Economiei reclamă totodată că a primit târziu avizul Ministerului Muncii pentru modificarea bugetelor, în timp ce Ministerul Finanţelor a returnat proiectele fără să le aprobe, dar şi fără să indice temeiul legal în baza căruia acestea nu pot fi acceptate.
„Solicitarea de rectificare bugetară a fost promovată de Ministerul Economiei încă de la începutul lunii decembrie, dar procedura de aprobare la ministerele avizatoare, deosebit de laborioasă, a condus la restituirea bugetelor avizate de Ministerul Muncii abia la 29 decembrie 2011, respectiv 3 ianuarie 2012. Ministerul Finanţelor a returnat neavizate proiectele de hotărâri pentru aprobarea rectificării, fără a prezenta temeiul legal potrivit căruia nu pot fi aprobate după 31 decembrie 2011”, reclamă Ministerul Economiei.
Conducerea Ministerului Economiei consideră însă că nu există un impediment din punct de vedere legal pentru ca bugetele să nu fie avizate, primind deja acordul Ministerului Muncii, şi solicită intervenţia Guvernului pentru ca Ministerul Finanţelor să fie mandatat să accepte rectificarea, arătând că indicatorii au fost deja analizaţi de specialiştii din Finanţe, iar la returnarea neavizată a proiectelor nu au fost formulate observaţii sau critici de fond.
La sfârşitul anului trecut, preşedintele Băsescu a anunţat că premierul Emil Boc a respins cerererile de rectificări bugetare ale marilor companii de stat, el precizând că speră ca şeful Guvernului să facă şi „pasul următor”, adică „să-i dea afară” pe managerii care nu au respectat parametrii bugetari.