Satul cultural al României este un program al Asociaţiei „Cele mai Frumoase Sate din România“, lansat în ianuarie 2014 sub patronajul Ambasadei Franței în România cu scopul de a promova patrimoniul cultural și turistic al satului românesc. Comunele finaliste sunt modele de dezvoltare rurală și de promovare prin valori. Printre ele a fost și Drăgușul, care aul trecut a primit titlul de cel mai frumos sat din România.
În urma unei competiţii organizate vineri de Asociaţie la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” „Cele mai frumoase sate din România, acum satul făgărăşean a fost clasat pe locul trei în concursul „Satul cultural al României 2015“, concurs în care au ajuns în finală 13 localităţi rurale din toată ţara.
Astfel, pe primul loc se află Jurilovca din Tulcea, pe locul doi, Cumpăna din judeţul Covasna, iar pe locul trei, Drăguş.
„Sunt încântat de acest clasament şi de faptul că satul nostru se află pe un loc fruntaş. Deşi echipa de proiect îşi dorea cel puţin locul doi pentru Drăguş, mă declar mulţumit de acest rezultat, mai ales pentru că noi ţinem la cultură şi păstrăm tradiţiile”, a declarat Gheorghe Sucaciu, primarul comunei Drăguş.
Nu au lipsit cojocarul Dumitru Sofonea, declarat „tezaur uman viu“ de către UNESCO și pictorul iconar Raluca Jurcovan.
Comuna Drăguş a fost întotdeauna în atenţia specialiştilor Muzeului Satului, mai ales că una dintre gospodăriile transferate în 1936 la înfiinţarea acestui important aşezământ provine din acest sat. Dimitrie Gusti a descris Drăguşul, dar şi celelalte sate care au constituit obiectul studiilor sale sociologice, în cele mai mici detalii, folosind note de teren, imagini din sat sau de la diferite manifestări din viaţa comunităţii.
CLICK pe poze pentru a se mări!
FOTO: Ioan Tudorache (Facebook)
Când Dimitrie Gusti şi echipele de monografişti au sosit în 1929 la Drăguş, au găsit aici un sat cu „uliţe” largi, cu şanţuri de ambele părţi, locuite în trecut de boieri şi „hudiţe mai mici”, mai sucite, fără şanţuri, pe care îşi clădiseră case ţăranii care lucrau pământul, cultivând în special cartofi, secară şi grâu. Specific locului, drăguşenii îşi construiau casele din bârne cioplite şi din zidărie, pe care le acopereau cu paie.
Doar în centrul satului se regăseau locuinţe din cărămidă, după modelul săsesc. Filmul realizat la acea vreme a fost primul documentar românesc.
Expoziția „Moștenirea” va putea fi vizitată la Sala Foaier a Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, până pe 12 aprilie 2015, de marți până duminică, între orele 10 și 18. Intrarea este liberă.