La Muzeul Județean de Istorie s-a vernisat o expoziție unde puteți vedea uniforme, arme, aparatură și fotografii de epocă ale evoluției Poliției în Brașov. Expoziția poate fi vizitată inclusiv în luna aprilie.
Ziua Poliției a fost stabilită în data de 25 martie, pentru că, în această zi, în 1822, domnitorul Țării Românești, Gr. Dimitrie Ghica, a acordat marelui Agă Mihăiță Filipescu, drapelul Agiei, ceea ce semnifica, simbolic, înființarea Poliției române moderne.
Cu ajutorul istoricului Nicolae Pepene, directorul Muzeului Județean de Istorie, vom face o incursiune cronologică în ceea ce privește înființarea și funcționare Poliției la Brașov.
Trabanți – dorobanți, în Evul Mediu
Trabanții sau dorobanții erau soldați profesioniști încadrați cu soldă. Acești funcționari sunt exponenții arhaici ai instituției Poliției, oameni plătiți pentru a preveni și descoperi faptele infracționale.
În 1595, trabanții orașului Brașov purtau informe albastre și erau înarmați cu archebuze. Uniforma era alcătuită din cămașă, haină cu mâneci bufante sau simple, veston din postav, pantalon bufant sau simplu, ciorapi și manta. Se mai foloseau și piei de animale și căciuli de blană, cizme sau ghete.
Însemnele de grad erau reprezentate prin galoane albe, subțiri, din bumbac (1 pentru caporal, 2 pentru sergent, 3 pentru sergent-major, 4 pentru plutonier), dispuse orizontal pe gulerul bluzei, sau din galon de bumbac galben (1 pentru fruntaș, 2 pentru caporal) sau fir auriu (1 pentru sergent, 2 pentru sergent-major, 3 pentru plutonier), dispuse oblic la partea superioară a manșetelor mantalei.
Anul atestării Poliției din Brașov
În 1782 apare prima atestare a modului de organizare al Poliției din Brașov. La acea vreme existau reglementări precise privind atribuțiile, precum și ce jurământ trebuia să depună, fiecare în parte, șeful Poliției și comisarul târgului.
La 1830, Direcția de Poliție Locală Brașov („Polizeidirekti0n“) era condusă de „Director“, care avea în subordine un adjunct și căpitani de stradă sau cvartal. Conducerea instituției era civilă în totlaitate, restul angajaților fiind militari.
Imperiul habsburgic a decis reorganizarea poliției civile în 1852. Denumirea întrebuințată pentru autoritățile de poliție provincială a fost „Direcțiunea de poliție cezaro-crăiască“ (k.k. Polizei Directionen – germană), care în 1891 își avea sediul în Piața Sfatului nr. 13.
CLICK pe poze pentru a se mări!
După 1900, am avut Căpitănie, Prefectură, Chestură
La 1900, în clădirea „Coroana veche“ din Prundul Roselor (astăzi Piața Enescu nr.2) funcționau birourile Chesturii Poliței Brașov și mai apoi a funcționat Miliția.
În perioada 1919-1921, pentru poliția de stat din Brașov se menține numele vechi de Căpitănie, cu sediul în viitoarea clădire a Regionalei CFR, de pe strada Republicii. La 1 aprilie 1921, Prefectura de Poliție Brașov funcționa în Piața Sfatului (atunci Șirul Florilor nr.13). La acea vreme, Prefectura de Poliție era compusă din două secțiunide contravenție și o secțiune penală, care aveau putere judecătorească. Personalul administrativ se compunea dintre-un prefect, un director, care după legile din Ardeal, avea titlul de subprefect, alți trei subprefecți titrați, care erau și șefii celor trei secții, un corp de sergenți de aproape 200 de oameni, o parte călări, cu un comandat și șase ofițeri de poliție. Prefectura, afară de secția centrală, mai avea cinci circumscripții. Conform încadrării personalului făcută la 1 aprilie 1922, fiecare circumscripție avea ca șef un comisar.
La 1929, când a intrat în vigoare Legea de organizare a Poliției Române, Prefectura Poliției devine Chestura Poliției, organizată în structuri centrale și teritoriale (la Brașov erau șase comisariate de cartier și un comisariat atașat Tribunalului). Pe lângă Poliția orașului, exista și sediul eșalonului imediat superior, Inspeceetoratul regional de Poliție, care mai multe județe în subordine.
În 1929, Chestura Poliției Brașov avea 217 angajați, dintre care 30 de ofițeri de poliție, 30 de agenți (agenți de poliție judiciară și administrativă și detectivi), 31 de persoane civile care nu purtau uniforme și 126 de persoane în detașamentul de gardieni publici.
La 1949 s-a înființat Miliția
Prin decretul nr. 25/23 ianuarie 1949, al Prezidiului Marii Adunări Naționale a RPR (Republica Populară Română) s-a înființat Miliția. Posturile din comune, secțiile de la plăși și legiunea de jandarmi a județului Brașov, ămpreună cu Prefectura depoliție a municipiului formează Comandamentul Miliției Județene Beașov, iar Inspectoratul de poliție se transformă în Comandament Regional de Miliție.
În 1950, sunt desființate comadnamentele regionale, iar milițiile județene sunt subordonate direct Direcției Generale a Miliției.
La momentul înființării raiunului Stalin, în perioada 1950-1968, la Brașov au existat trei entități de miliție: Miliția orașului Brașov, sediul Secției de miliție a raionului Brașov (Stalin) și structurile centrale ale Direcției de Miliție a Regiunii Brașov (Stalin).
În anii ’50, în cazarma din strada Lungă (atunci Bulevardul Voroșilov) a funcționat Școala de sergenți de miliție călare. În 1952, școala avea o durată de cinci luni și o capacitate de 150 de locuri.
În perioada 1968-1989, la Brașov a funcționat Miliția și sediul Inspectoratului Județean de Miliție, iar prin Decretul LEge nr. 2/27 decembrie 1989, se reînființează Poliția Română.