Hala are o arhitectură deosebită. Construcția avea cele mai mari arce realizate din beton de la acea vreme și este potrivită și pentru găzduirea unor exponate de mari dimensiuni.
Doar refacerea halei, unde sunt găuri imense după ce au fost scoase utilajele și are geamurile sparte, costă aproximativ 500.000 de euro, iar amenajarea muzeului câteva milioane de euro. „Vom încerca accesarea de fonduri europene, pe linia edcuației tinerilor, pentru că există un interes la nivelul întregii comunități europene de a conecta tinerii la industrie și tenhologie. Există câteva măsuri pe această temă, care vor fi deschise la finanțare în aprilie-mai“, spune consultantul grupului de lucru creat pentru acest centru, Daniel Mihai Dediu.
Va fi amenajată și o zonă dedicată copiilor, fiindcă în toate muzeele de acest gen din lume există astfel de spații interactive, unde copiii au posibilitatea să se joace, dar și să învețe anumite lucruri din acest domeniu.
Imponderabilitatea va putea fi încercată și la Brașov
Parteneri în acest proiect sunt, pe lângă autoritățile locale și proprietarii fostei hale IAR, Muzeul Fundaţiei „Hermann Oberth“ din Germania, reprezentat de Robert Adams, braşovean şi preşedinte al Asociaţiei Prietenii Braşovului din Nurnberg, firma Solaris, care operează Centrul de Cosmonautică din Chemnitz și Aeroclubul Braşov.
Potrivit lui Robert Adams, pe lângă exponatele muzeale, vor fi aduse aparatură unde tinerii pot testa imponderabilitatea sau presiunea exercitată la vitezele foare mari sau la deccelerari bruște, care au la bază invenții ale de savantului transilvănean „Herman Oberth“ (părintele zborului în spațiu, cel care a pus bazele unor tehnologii referitoare la energiile alternative). De aemenea, vor fi aduse și simulatoare de zbor, care în mod cert vor fi un punct deosebit de atracție.
Reprezentantul firmei Solaris, Ingo Voigtländer, ne-a declarat că centrul de la Brașov va deveni un punct de atracție național, dar și pentru turiștii străini. „Noi am preluat centrul de la Chemnitz în urmă cu 15 ani și pot să vă spun că, în fiecare an, zeci de mii de elevi și tineri vin la noi, interesați de informațiile despre tehnica aerospațială. În urma discuțiilor purtate, am ajuns la concluzia că și la Brașov se poate âînființa un astfel de centru, pentru există o tradiție aeronautică aici și, mai mult, aveți un brașovean care a pășit în spațiu, Dumitru Prunariu“, a precizat Voigtländer.
Pregătiri pentru sărbătorirea a 35 de ani de când un român a ajuns în spațiu
Un rol important îl va avea Clusterul tehnologic aerospațial, a precizat consilierul local Cristian Macedonschi. Membrii fondatori ai Transylvania Aerospace Cluster sunt Premium Aerotec Romania, Eurocopter Romania, Nuarb Aerospace, Aernnova European Components, BWB Surface Technology, Metropolitan Agency Brasov, CENIT Romania, Transylvania University Brasov, IAR SA.
„Acest centru va fi o atracție, nu un simplu muzeu. Un centru interactiv pentru elevi și studenți, care vor putea să aibă contact direct și să primească informații despre tehnica aerospațială și astronautică. Ne dorim ca anul viitor să putem prezenta ceva publicului, pentru că se împlinesc 35 de ani de când singurul cosmonaut român, brașoveanul nostru, Dumitru Prunariu, a pășit în cosmos“.
Dumitru Prunariu promite că va organiza evenimente de top la Brașov
Pe lângă avioanele în mărime naturală sau sub formă de machete, pe lângă documente sau fotografii despre dezvoltarea aeronauticii româneşti, un spaţiu generos va fi dedicat cuceririi spaţiului cosmic. Dumitru Prunariu a spus că va aduce multe exponate la muzeu, dar şi că doreşte ca să organizeze, alături de alţi astronauţi din toată lumea, evenimente importante la acest muzeu.
O implicare deosebită o va avea și singurul cosmonaut român, braşoveanul Dumitru Prunariu, care declara, anul trecut, când s-a lansat ideea de a realiza un astfel de centru, că „un muzeu al aeronauticii este un lucru bun şi necesar şi le mulţumesc autorităţilor că vom realiza această instituţie a aeronauticii la Braşov. Un muzeu interactiv de aviaţie şi cosmonautică ar dezvolta zona şi ar creşte atracţia tinerilor pentru ştiinţă şi tehnologie, pentru că una e când vezi la TV un reportaj şi alta este când poţi să vezi cu ochii tăi exponatele şi chiar să le atingi”.