În comuna Hărman există o școală unde se învață o meserie mai puțin obișnuită: constructor de orgi.
Nici în nomenclatorul de legi nu exista așa ceva, până când o specialistă din Elveția, Barbara Ditl, nu s-a zbătut timp de 18 luni ca să convingă oficialii români că este nevoie de așa ceva.
Începând din 2003 în Hărman, județul Brașov, a fost dezvoltat un program educațional de bază pentru constructori și restauratori de orgi, cu scopul de a reînvia o meserie tradițională în Transilvania. Scopul este de a face posibilă restaurarea celor 1.500 de orgi din țară, dar și construcția de noi orgi, care au fost exportate.
„Noi am venit prea repede în România. Sunt alte probleme aici, dar pentru băieți este foarte bine, pentru că ei sunt calificați, iar când comunitățile locale vor avea bani pentru repararea orgilor, există mână de lucru calificată”, ne spune Barbara.
Prima orgă reparată a fost cea de la Rupea
Atelierul de la Hărman și-a făcut deja un renume. Prima orgă restaurată a fost cea a bisericii fortificate din orașul Rupea, unde și clădirea se află într-un amplu proces de renovare și reparare. „La exterior, scrie că orga este din 1726, dar când am desfăcut-u am găsit o altă datare – 1699, semn că este mai veche. Constructorul acesteia nu se cunoaște”, povestește Barbara Dutli.
Tot meșterii de la Hărman au lucrat un an și două luni la orga Bisericii Sf. Iosif din București și au construit o orgă nouă special pentru „Universitatea de Muzică” din Capitală.
Atelierul de la Hărman și-a propus să repare două orgi pe an. Acum se lucrează intens la finalizarea lucrărilor de restaurare la orga Bisericii Reformate de la Cluj (vezi galeria foto).
Se folosesc aceleași materiale ca acum 800 de ani
Pe lângă faptul că munca este migăloasă, necesită și materiale de foarte bună calitate, la fel ca acelea folosite în urmă cu 800 de ani. La acest capitol, nu s-a schimbat nimic.
Lemnul trebuie să fie foarte bine uscat. Este o condiție esențială pentru fabricarea instrumentelor muzicale. La exterior, pentru decorațiuni, se folosesc lemn de cireș sau de nuc, iar la interior stejar, brad și larice. Lemnul este adus din Austria (asta apropos de scandalul cu defrișările din România, exportarea lemnului brut și apoi importarea lui ca materie finită).
De asemenea, pentru burudufuri se folosește pielea de oaie, adusă din Germania, unde este tratată special pentru a rămâne elastică, impermeabilă și să nu „îmbătrânească” (să nu se usuce și să crape).
Tuburile metalice ale orgilor sunt realizate dintr-un aliaj pe bază de staniu și plumb, care îi dau o rezonanță deosebită. Și materialul pentru acestea este importat din Malaiezia, pentru că aliajul de acolo are o puritate mult mai bună decât ce se găsește pe piața românească.
Costul unei orgi pornește de la 30.000 de euro și poate ajunge la peste 150.000 de euro, în funcție de mărimea instrumentului și de materialele folosite la decorațiuni.
„Trebuia o generație nouă, care să învețe de la zero meseria”
Barbara Ditl a venit în România în urmă cu 12 ani. De 24 de ani face meseria de constructor de orgi, dar și reparator al acestor minunate și impozante instrumente. Spune că a venit în România pentru că o astfel de meserie este foarte necesară, iar cele cinci ateliere existente până la acea dată erau mici afaceri de familie – una săsească și patru maghiare.
„Era nevoie să vină o generație nouă, care să învețe de la zero, nu autodidactă. Am luat din Germania și Elveția curicula și așa am realizat aceste cursuri de pregătire profesională în urmă cu 12 ani. Durata cursurilor este de trei ani, iar la final se dă examen și se obține o diplomă care certifică pregătirea profesională: constructor de orgi și restaurator. În România sunt foarte multe orgi vechi, iar restaurarea acestora necesită o muncă extrem de minuțioasă. Nu este vorba de repararea unui altar sau a unui obiect de muzeu. Trebuie ca la finalul muncii orga să fie funcțională”, a precizat Barbara Dutli.
CLICK pe poze pentru a se mări!
Cursanții au absolvit toți Bacalaureatul, iar cursul practic este o școală postliceală. Primii absolvenți au fost angajați la micul atelier de la Hărman, firma asigurând parțial și partea financiară necesară susținerii Fundației care se ocupă de organizarea acestor cursuri. Grosul banilor veniți la Fundația pentru Pregătire Profesională din România sunt de la „Schweizerische Stiftung für Orgeln in Rumänien”, fundație din Elveția înființată special pentru acest scop.
Printre cei care erau la lucru în atelier am găsit și un sculptor din Brașov. „ Eu colaborez cu firma din Hărman la pe partea artistică. Ideea acestei fundații, de a pregăti constructori și restauratori de orgi este foarte bună, pentru că există multe astfel de bijuterii în țară care au nevoie să fie înteținute și reparate”, spune Radu Nicolae Petrescu.
Dénes Endre a venit de la Târgu Mureș să învețe această meserie. „Am venit aici acum opt ani. Înainte lucram ca restaurator de mobilă, dar am vrut să fac ceva mai mult, să învăț ceva nou. Am venit aici, iar după ce am terminat școala, am rămas să lucrez aici în continuare”, ne spune tânărul în timp ce meșterea la orga Bisericii Reformate din Cluj.
Master Class pentru constructorii de orgi, cu finanțare din partea Guvernului Elvețian
În prezent, fundația de la Hărman a demarat un noi proiect: „Formare profesională pentru constructori de orgi și tâmplari”, care este cofinanțat printr-un grant din partea Elveției. Implementarea proiectului a început la 1 aprilie 2015 și are o durată de 24 de luni. Proiectul este implementat în parteneriat cu Schweizerische Stiftung für Orgeln in Rumänien, valoarea totală a cofinanţării din partea Elveției fiind de 247.151,77 franci elvețieni.
„Vor fi cinci ucenici care vor primi o pregătire superioară, iar trei dintre aceștia vor învăța și partea de business. Pe perioada proiectului, aceștia trebuie să restaureze integral o orgă. Printre cei care vor fi profesori sunt și doi voluntari din Elveția, experți în restaurarea de orgi. Va fi atât teorie, cât și partea de practică”, a precizat Istvan Szabo, cel care se ocupă de implementarea acestui proiect.