FOTO Cetatea Rupea și-a redeschis porțile. Vezi aici cum a fost transformată din ruină în punct de atracţie

FOTO Cetatea Rupea și-a redeschis porțile. Vezi aici cum a fost transformată din ruină în punct de atracţie

DSCN1393Cetatea Rupea și-a deschis astăzi porțile, după ce a parcurs un proces complex de modernizare. Pentru refacerea zidurilor cetății, repararea turnurilor și amenajările din curtea interioară au fost accesate fonduri europene.

„Demersurile în vederea renovării cetăţii au început încă din anul 2002 şi în 2013 am reuşit să finalizăm şi lucrările. Nu pot spune că am terminat totul, deoarece, ca la orice casă, tot timpul mai ai câte ceva de lucru şi vom continua amenajările. O să vedem dacă cu fonduri proprii sau o să primim sprijin guvernamental sau o finanţare europeană”, a precizat primarul Flavius Dumitrescu.

Acesta a precizat că deja cetatea a fost inclusă în circuitele turistice naţionale şi internaţionale, iar mâine, vor sosi primele autocare cu turişti, ţinând cont că astăzi s-a făcut deschiderea oficială. „Această cetate reprezintă un punct important de atracţie turistică, ce trebuie bifat pe harta României. Ţin să-i felicit pe toţi cei care au pus umărul la dezvoltarea acestui proiect şi au reuşit  să îl ducă până la capăt”, a completat şi prefectul Mihai Mohaci.

Totuşi, chiar dacă totul este nou la cetate au apărut deja primele probleme: vandalii. Profitând de prezenţa şefilor Poliţiei Braşov şi Jandarmeriei Braşov, primarul a subliniat faptul că obiectivul va trebui păzit pentru a putea fi păstrat în bune condiţii şi mai ales să facă cinste întregului judeţ.

Alte articole:   FOTO Salvamont Victoria, dotat cu un UTV modern

Lucrările de reabilitare a Cetăţii Rupea au început în 2009 cu fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional, dar şi cu fonduri din bugetul CJ valoarea totală a investiţiei fiind de 30,82 milioane de lei. Cetatea a fost închisă de mai mulţi ani din cauza stării de degradare în care ajunsese. „Dacă acum câţiva ani vorbeam de o ruină, în prezent, Cetatea din Rupea reprezintă poate principala atracţie turistică din nordul judeţului Braşov. Şi pentru oraşul Rupea este o realizare importantă pentru că va atrage mai mulţi turişti în zonă, în drum spre Sighişoara”, a precizat Mihai Pascu, vicepreşedintele CJ Braşov.

10 lei, taxa de intrare

De mâine, Cetatea va fi deschisă publicului în intervalul orar 10.00 – 20.00. Preţul unui bilet de intrare este de 10 lei pentru adulţi, 5 lei pentru copii şi 8 lei de persoană pentru cei care vin în grupuri organizate.

Turiştii care vor ajunge să o viziteze vor avea la dispoziţie căi de acces de calitate, 110 locuri de parcare din care 10 pentru autocare, centru de informare turistică, sistem special de iluminare care va pune în evidenţă obiectivul istoric.

Scurt istoric: urmele saşilor peste urmele dacilor

Anul primei sale consemnări documentare este 1324. Dar acesta nu este al întemeierii, care trebuie să fie anterioară măcar cu câteva decenii. Cetate dacică la origini, Rupea era cunoscută sub numele de Ramidava. Când romanii au cucerit Dacia, au aşezat aici un castru, cu denumirea de Rupes (stâncă sau piatră, în limba latină). Castrul de la Rupea avea legătură cu celelalte castre romane din împrejurimi – de la Hoghiz, de pe Valea Tarnavelor, Valea Oltului şi Cetatea Rasnovului – şi servea controlului şi apărării rutelor şi activităţilor comerciale din zonă. Primele semne de locuire datează din paleolitic şi din neoliticul timpuriu (5.500-3.500 i.H.), perioade evidenţiate de numeroase urme preistorice (unelte din piatră, fragmente ceramice, urne funerare etc.). Pe vatră anticei aşezări dacice Ramidava, s-a dezvoltat localitatea prefeudală (sec. X-XIII), precum şi cea medievală. În secolul al XV-lea, localitatea este menţionată de cronicari drept important centru comercial şi meşteşugăresc, cu 12 bresle. Locuirea săsească este atestată de prezenţă în cetate a celebrului „Turn al Slăninii”, situat în dreapta porţii de intrare, vizavi de locuinţa paznicului. Acest tip de turn există în toate cetăţile săseşti, amintind de un obicei al acestei etnii de a păstra slănină şi canatii comunităţii într-un spaţiu protejat, atât ca să se usuce, cât şi ca să fie folosiţi drept provizii de hrana în cazul unui atac asupra aşezării. De asemenea, cetatea a folosit ca refugiu al saşilor în timpul răscoalei acestora împotriva regelui Ungariei Carol Robert de Anjou.

Alte articole:   Alexandru Rafila: Părinţii au responsabilitatea să îşi protejeze copiii prin vaccinări

Cetate cu patru incinte

Componentele cetăţii sunt mai uşor de înţeles dacă urmăm o sectorizare în funcţie de colina proeminentă, unde avem „Cetatea de sus” (incinta I), „Cetatea de mijloc” (incintele II şi III) şi „Cetatea de jos” (incinta IV). Fiecare se identifică printr-o centură de zidărie aparte, corespunzătoare unei epoci diferite, marcate de evoluţia armamentului, a tehnicilor de asediu sau de nivelul dezvoltării aşezării şi scaunului de care depindea finanţarea lucrărilor. La rândul lor, turnurile au o identitate acoperită de câte un nume propriu, care, în parte, le trădează o anume particularitate (adesea legată de funcţiune) rezultată din dezvoltarea lor istorică. Aceste elemente au îmbrăcat dimensiuni şi trăsături arhitectonice variate: cele mai vechi au avut crenelaje în zig-zaguri rectangulare (care nu s-au păstrat),  iar cele mai recente merloane semicirculare, mai mult decorative. Ferestrele lor de tragere au luat forma unor fante simple, iar deschiderile pentru arme de foc s-au realizat cu unghiuri de tragere cât de largi posibile ori speciale, către baza zidurilor, amenajate în nişe proeminente şi cu aranjamente de piramide în trepte. În spatele zidurilor, umerele de zidărie trădează bazele drumurilor de strajă, uneori chiar pe două nivele.

Alte articole:   Elevii și studenții pot depune cereri pentru a primi 200 de euro pentru achiziționarea de calculatoare

 

Distribuie dacă îți place!