Cătălin Borcoman este numele procurorului european din partea României. El gestionează felul în care sunt instrumentate cazurile din România care intră în competența Parchetului European (EPPO). De exemplu: frauda cu bani europeni, cea transfrontalieră cu TVA, spălarea banilor și crima organizată.
Activitatea Parchetului European vizează, în esență, infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii, iar numărul dosarelor din România este unul important, spune Cătălin Borcoman. Fost procuror șef al DIICOT Brașov, acesta cunoscut în România pentru cazuri precum:
- Fuga din România a lui Omar Hayssam, dosar soldat cu patru condamnări, între cinci și șapte ani de închisoare;
- Dosarul de spionaj Achim Floricel – Marinov Zikolov, cazul ofițerului care lua informații de la unitatea militară la care lucra și le dădea unui cetățean bulgar, care le dădea statului ucrainean;
- Furtul mitralierelor AKM de la UM Ciorogârla în 2011;
- Primul caz de trafic de ovule umane în România, dosarul Sabyc, soldat cu condamnări de până la 3 ani de închisoare cu executare;
- Dosarul de evaziune fiscală de 3,4 milioane de lei, în care a fost vizat soțul Alinei Bica;
Faptul că a instrumentat dosare în care a fost necesară cooperarea internațională, spune Cătălin Borcoman în interviul acordat Europei Libere în luna noiembrie, a fost extrem de folositor în noua funcție de procuror european și i-a relevat una dintre diferențele majore dintre munca „națională” și cea sub jurisdicția noului Parchet European: pentru cazurile care vizează cele 22 de state membre, proceduri birocratice precum comisiile rogatorii internaționale nu mai sunt necesare.
„Îi poți atribui colegului din Franța o anumită însărcinare și acesta o duce la îndeplinire ca și cum ar fi vorba de doi procurori din România. Din județe diferite. Or, acesta este un pas extraordinar înainte în instrumentarea dosarelor, în eficientă în combaterea criminalității”, spune Cătălin Borcoman.
Familiarizarea cu dosare care necesită cooperare judiciară internațională este și sfatul pe care l-ar da acesta unui tânăr care și-ar dori să devină procuror european. Alături de a câștiga experiență în direcțiile specializate precum cea anticorupție sau de combatere a criminalității organizate. Nu mai puțin important, de a învăța limbi străine.
Pentru Cătălin Borcoman EPPO este „un pas înainte în justiția penală în Europa”. Acesta a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității București cu calificarea în științe juridice în anul 1996 și a urmat cursuri postuniversitare în științe penale – criminalistică. A lucrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov din 1997 iar din 2006 la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT) Brașov.
Între noiembrie 2006 și noiembrie 2007 a fost consilier al Procurorului General, la acea vreme Laura Codruța Kövesi iar între februarie 2009 și ianuarie 2010 a fost procuror-șef adjunct al DIICOT. A revenit la DIICOT Brașov în 2010 și a devenit procuror european în iulie 2020.
Ce anchetează EPPO:
- Frauda transfrontalieră cu TVA, care implică prejudicii totale de cel puțin 10 milioane de euro și cel puțin două state membre;
- Alte tipuri de fraudă care afectează interesele financiare ale UE, cu pagube de peste 10 mii de euro;
- Corupție care afectează sau riscă să prejudicieze interesele financiare ale UE;
- Deturnarea fondurilor sau a activelor UE de către un funcționar public;
- Spălarea banilor și crima organizată;
- Alte infracțiuni indisolubil legate de una dintre categoriile anterioare;
Munca de acum, explică el, nu vizează doar supervizarea dosarelor care privesc România. La EPPO, fluxul de muncă implică existența unor „Camere permanente” – un grup de trei procurori, din țări diferite în fața cărora sunt prezentate și explicate cazurile.
Decizia cu privire la dosare este una colectivă, nu doar a procurorului european din țara în care s-a produs potențiala infracțiune.
„Procurorul european supervizor își spune opinia cu privire la propunere, dar decizia aparține Camerei permanente. Aceasta este compusă din procurori europeni ce provin din alte sisteme judiciare, nu au niciun fel de legătura cu orice fel de interes național sau particular în acel dosar. Și decid doar pe baza legislației europene și în cunoștință de cauză a legislației naționale”, explică Cătălin Borcoman.
În privința României, spune Cătălin Borcoman, cele mai multe cazuri ajunse la EPPO vizează frauda cu fonduri europene. De altfel, aceasta este și una dintre principalele atribuții ale Parchetului european, alături de cele de fraudă transfrontalieră cu TVA. Aceasta nu înseamnă că vor lipsi cazurile de corupție.
„Strict corupția, luarea de mită, trafic de influență cum avem în România, ea nu este dată de sine stătătoare în competența Parchetului European, însă întotdeauna va fi investigată dacă apare în legătură cu infracțiuni de competența Parchetului European. În aceeași măsură, spălarea banilor, felul în care au fost obținute anumite averi de către membrii unor astfel de rețele de crimă organizată sau de fraudare a fondurilor europene”, explică Cătălin Borcoman.
Pe lângă dosarele de fraudă cu fonduri europene care vizează România, aceasta apare și în unele dosare instrumentate de alte state participante la EPPO, care vizează mari fraude transfrontaliere cu taxa pe valoare adăugată.
Sursa. Europa Liberă