Aş fi vrut să văd în municipiul şi judeţul Braşov obiective inscripţionate cu sigla Uniunii Europene, ca semn că au fost realizate cu fonduri europene prin efortul municipalităţii sau Consiliului Judeţean. Nici urmă !
Pe tot parcursul anilor scurşi de la intrarea noastra în Uniunea Europeană, s-au luat multiple angajamente şi diverse măsuri pentru revigorarea puterii de absorbţie, dar în afara de umflarea pieptului unor politicieni în ultima campanie electorală, cifrele au rămas neschimbate. Schimbarea politică din 2008 n-a avut capacitatea să adopte stratageme care să provoace creşterea ritmului de accesare a fondurilor europene. Ne aflăm încă în era dezmăţului bugetar, criza economică începută în 2007 continuă să fie o poveste de groază pentru români, dar nimic nu a contat acum patru ani când salariile au săltat în pas sprinten pentru a prinde anul electoral 2008 cu urne de votare prietenoase pentru partidul domnului Băsescu. Şi iată, istoria se repetă.
În momentul de faţă, rezultatele sunt cunoscute. Efectul crizei româneşti a fost devastator, buletinul de identitate şi-a pierdut statutul de garanţie supremă pentru credite luate la repezeală, iar ceea ce ne intereseaza mai mult, absorbţia fondurilor europene – de către România – a rămas, în termeni reali, la nivelul ultimei poziţii în întrecerea dintre cele 27 state ale Uniunii Europene. Fondurile europene au parcurs drumul de la “prioritatea zero” în camapnia electorală din 2008, până la “vom aborda absorbţia” în anul electoral 2012.
Acum, că se apropie alegerile, candidaţii PDL şi USL se pregătesc să umple sacul de promisiuni pe seama fondurilor europene, după ce l-au golit total de conţinut. În locul roţilor de transmisie care trebuiau să asigure buna funcţionare a mecanismului, s-au pus oameni de vinilin, servili anumitor politicieni sau partidului, culminând cu aspecte de can-can referitoare la pregătirea lor profesională: ospătar, dulgher, strungar, etc. Nu că aceste meserii sunt de blamat, dar românul are o vorbă: “Omul potrivit, la locul potrivit!”
Problema de fond n-au cum s-o atace cei de la PDL şi USL, deoarece este una de sistem. PRM-ul îşi permite s-o facă, fiindcă nu a fost până acum la guvernare să demonstreze că poate face curăţenie în propria-i ogradă. Sunt multe cauze: corupţia, slaba capacitate administrativă, neînţelegerea spiritului de funcţionare a reglementărilor europene, lipsa de motivaţie, interesele băncilor, etc. Desigur, văzut în ansamblu, este un sistem buruienos, plin de hăţişuri şi drumuri înfundate, iar în cel mai bun caz, acolo unde drumurile duc undeva, conştiinciosul constată că se află într-un labirint al disperării. Te împiedici de incompetenţă, de indolenţă sau de indivizi care te condiţionează la troc. Probabil, acest labirint se va sparge când Comisia Europeana va intra cu buldozerul în sistemul nostru şi va elimina tot putregaiul, pentru a face lumină. Nu este de dorit aşa ceva. O putem face noi, românii, dar ne trebuie un electorat informat şi care să-şi responsabilizeze alesul. Ne trebuie curaj politic, instituţional şi social, ca să atacăm problema structural. Ne trebuie capacitate administrativă, politicieni abili şi oameni care ştiu şi au determinare. Dacă le-am fi avut în 2007 când a început criza, n-am fi intrat în vârtejul deciziilor politice greşite în consonanţă cu rezultatele economice slabe.
Ca reprezentant al PRM şi chiar ca simplu cetăţean european de naţionalitate română, vorbesc de absorbţia efectivă a fondurilor europene şi nu de una pompieristică, fără efecte concrete în viaţa cetăţeanului. Autoritatea de coordonare a fondurilor structurale trebuie să fie un mecanism suplu, pe mâna specialiştilor în domeniu şi aserviţi interesului public. De sus, în jos şi invers!
Dacă electoratul va continua să dea credit mafiei politice, care a fost la guvernare în ultimii 22 de ani, cu greu vom ieşi din actualul hăţiş.
Cu tot respectul pentru cetăţenii braşoveni,
Cristian Stănescu
Preşedinte PRM Braşov
(Deputat în Parlamentul României 2004-2008; Deputat în Parlamentul European/membru în Comisia Economică 2007-2008; Consilier europarlamentar din 2009)