EXCLUSIV Povestea rezervației de zimbri de la Vama Buzăului. Nașterea zimbrilor, un ritual fantastic!

Rezervația de zimbri de la Vama Buzăului a salvat o comunitate lăsată de izbeliște. Paradoxal, poate că tocmai acest lucru, fiind izolată de „civilizație”, comuna Vama Buzăului, care a primit la un moment dat statutul de stațiune turistică, și veți vedea, de ce, a avut o șansă istorică de a figura pe harta lumii.

„Ghemul” poveștii pe care v-o prezentăm a fost „deșirat”, în emisiunea „Culisele Zilei cu Sebastian Dan”, de către Mihai Pascu, președintele Agenției de Dezvoltare Durabilă a județului Brașov.

Ideea de a-l invita pe Mihai Pascu la emisiune a venit după o vizită cu copiii la această rezervație. Care nu doar că vine și salvează un patrimoniu genetic al acestei specii, a zimbrilor. Acolo sunt și mufloni, păuni, cerbi, căprioare, cerbi lopătari… A fost o adevărată nebunie pentru copii, o bucurie incredibilă pentru ei, care au văzut nu doar animalel vii, ci și animale sălbatice împăiate, pe care le știau doar din desene animate… În plus, aici găsiți și meșteri tradiționali, mâncare tradițională certificată BIO!

Paradox administrativ: Brașovenii ajung la Vama Buzăului traversând o porțiune din județul Covasna

Ca să ajungi în Vama Buzăului, trebuie să pleci în județul Brașov, întri în județul Covasna și apoi te-ntoarci în județul Brașov. Ceea ce este o ciudățenie. Nu știm dacă mai există o situație de genul ăsta în România. Dar, haideți să vedem cum a pornit povestea asta cu zimbri la Vama Buzăului, istorisită de Mihai Pascu.

„Povestea e foarte interesantă. Ne întoarcem undeva prin 2004. Era cu trei ani înainte ca România să adere la Uniunea Europeană. Și în acea perioadă de preaderare, Organizația Națiunilor Unite ne-au trimis niște experți ai Națiunilor Unite finanțați prin acest program.  Care vor să facă o cercetare și o analiză a posibilităților de dezvoltare a turismului în județul Brașov. Deci, win-win, nu ne costa nimic. Era finanțat tot de către Națiunile Unite. Experți de renume care au venit în zonă și au început să facă un scanning al județului Brașov pe această problema generală a turismului.

Rezultatele, însă, au fost foarte interesante. Și anume, această zonă, Vama Buzăului, până la poalele masivului Ciucaș, deci vorbim Vama Buzăului și Valea Dălghiului, a reieșit ca fiind cea mai pretabilă zonă din județ și din regiune, pentru dezvoltarea ecoturismului. De ce subliniez acest lucru? Pentru că în România facem, din nefericire, de multe ori, confuzii între aceste trei sintagme. Turism rural, agroturism și ecoturism.

Nu prea știa lumea care e diferența esențială dintre ele. Dar cred că, în ultima perioadă, a început lumea să piceapă ce înseamnă un produs eco. Atunci, în 2004, era o confuzie totală.

Un cerc vicios: avem o zonă virgină pentru turism, există interes pentru turiști, dar nu aveau unde să fie cazați 

Zona aceasta nu este afectată de niciun fel de poluator industrial. E o zonă, cu ghilimelele de rigoare, virgină, și asta e partea bună a lucrurilor. Masivul Ciucaș ar fi trebuit să fie a treia zonă de rezervație naturală din județul Brașov. Din păcate, anume interese nu au făcut posibilă declararea și acestui masiv, alături de Piatra Craiului și Bucegi, ca rezervație naturală, dar întrunește toate condițiile în acest sens.

Este un paradis. După ce am avut acest rezultat de la experții Națiunilor Unite, am fost puși în fața următoarei provocări. Avem o zonă extraordinar de frumoasă. Foarte ofertantă pentru turiști, sau pentru această nișă de turiști, care apreciază aceste zone virgine,  nepoluate. Dar, turiștii nu veneau în zonă pentru că nu aveau unde să doarmă, unde să mănânce.

Locuitorii din zonă nu investeau în pensiuni pentru că nu le veneau turiștii să rămână peste noapte

Și marea provocare, pentru factorii administrației publice, era cum pot sparge acest cerc vicios. Ca să adaugi plus valoare la această zonă și să înceapă, într-adevăr, să se miște ceva… Oamenii, sătenii de acolo, doreau să vadă că vin turiștii. Deci, pe de-o parte, erau dornici să facă acest lucru.

Nu aveau posibilitatea de a finanța acest gen de investiții și mergeau pe ideea: „Bine, și dacă eu mă-mprumut și finanțez, știu eu, construirea unei pensiuni, a unui restaurant, de unde știu eu că vor veni turiștii? Că, bun, avem frumusețile respective, Valea Dălghiului, acea cascadă extraordinar de spectaculoasă și unică în zona respectivă, masivul Ciucas, dar de unde știu eu că turiștii or să rămână și peste noapte?

Era o provocare. Și așa s-a născut povestea. Mi-am adus aminte, de când eram copil, de rezervația de zimbri de la Hațeg. Că asta era pe vremea de dinainte de 1989. Un punct de atracție micuț, dar într-adevăr era o atracție a României pe acest domeniu. Și am zis: OK! Ce-ar fi să replicăm acest exemplu la Vama Buzăului. De ce? Pentru că se pretează perfect.

Și prima oară am luat legătura – la acel moment existau trei zone cu zimbri în România, toate aparținând Romsilva. Și am încercat să iau legătura cu reprezentanții acestor crescătorii de zimbri. Că nu pot să spun că la momentul respectiv erau rezervații. Cu excepția celei de la Vânători Neamț.

Încă o dovadă că românii sunt fuduli și cu pantalonii rupți în dos

Am ajuns în zona Bucșani, unde exista o populație mare de zimbri. Cei de aici chiar se confruntau cu lipsă de fonduri ca să-i întrețină. Și am zis, OK, haideți să vedem cum reușim să luăm niște exemplare de la voi. Și asigurăm noi toată investiția în infrastructură, ca să creăm o rezervație.

Marea surpriză neplăcută a fost că mi s-au cerut niște sume exorbitante. Adică nu era vorba nicicum de transfer gratuit pentru câteva exemplare de animale. Deși noi eram atunci, totul a plecat de la inițiativa Agenției de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov, ai cărei membrii sunt exclusiv unități administrativ-teritoriale. Localitățile. Toate primările din județ plus Consiliul Județean Brașov.

Deci suntem în esență… o entitate publică. Nu s-a pus problema de transfer. Ba, din contra, prețul, țin minte și acum, prețul pe exemplar, cred că era de vreo 12 ori cât prețul unei vaci. Și am zis, dom’ne, nu se poate. Adică, pe de o parte, cei de la Bucșani se confruntau cu această problemă, că nu aveau fonduri să întrețină acele animale. Să le asigure furaje și toată întreținerea, Că lucrurile sunt mult mai complicate, dar pe de altă parte cereau o gămadă de bani.

De unde a plecat toată povestea asta cu exterminarea zimbrilor?

Am zis, hai să nu ne lăsăm. Hai să vedem ce se întâmplă! Și am început să studiem, de fapt, de unde a plecat toată povestea asta cu zimbrii? E o poveste tristă, dar adevărată. După al Doilea Război Mondial, populația de zimbru din Europa a fost aproape exterminată.

Adică, în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, au fost ucise aproape toate exemplarele din Europa. Au rămas 19 exemplare în Polonia. Așa s-a terminat Al Doilea Război Mondial. Spun zimbru și n-aș vrea să facem confuzia cu bizonul. Bizonul american, care este un „văr”. Nu e aceeași specie.

Motiv pentru care, în Europa, toate statele, după ce s-a terminat Al Doilea Război Mondial și a început normalizarea vieții, au zis: OK, să facem toate eforturile pentru, pe de-o parte, să decretăm această specie, specie strict protejată la nivel european, vă dați seama, 19 exemplare supraviețuitoare.

O să fac o paranteză, a intervenit moderatorul emisiunii: Hai să vedem cât de valoroase sunt timbrele „Capul de bour”

Da! Pentru că demonstrează că într-adevăr a fost un simbol și pentru România. Să ne aducem aminte că, pe steagul Moldovei, înainte de Unificarea României de astăzi, capul de bour de pe timbru era prezent pe steama oficială, steagul oficial al Moldovei.Deci noi am avut aici, într-adevăr, în pădurile României actuale, o populație de zimbri foarte mare.

Bun, mă reîntorc. Toate statele au început să facă eforturi pentru a proteja și a conserva această specie. Și am zis: dacă polonezii au fost cei care au inițiat acest proiect, haideți să vedem cum ajungem la ei. Pe de o parte să învățăm provocările unei business nou, business cu ghilimele de rigoare, și apoi să vedem dacă într-adevăr putem face rost de exemplare.

Am apelat atunci, era un român foarte inimos și omenos, consul onorific al României în Polonia, Cornel Calomfirescu îl cheamă. Din păcate nu mai deține această funcție. Are și o vârstă destul de înaintată. El ne-a ajutat să ajungem la Asociația Europeană a Zimbrului, care are sediul, evident, în Polonia. Ne-am dus acolo, am făcut demesurile necesare ca să le arătăm că suntem în măsură și avem finanțele necesare și expertiza de a crea infrastructura necesară protejării acestor animale în zona vama Buzăului și am convins.

Din România nu, din Europa au venit primele exemplare, gratis!

Ca urmare, prin această Asociație Europeană a Zimbrului, am primit gratis – ne-a costat numai transportul internațional – primele 5 exemplare în 2008. Și încă 5 exemplare în 2009. Mai exact, prin această Asociație, 5 exemplare din Franța. Și așa a început povestea. Au studiat zona să vadă dacă corespunde…

Apoi, când a fost vorba de infrastructura, aici trebuie să aduc mulțumiri sincere colegilor de la Vânători Neamț. Acolo, într-adevăr, e o rezervație a zimbrului de excepție. Ei au plecat cu mult înaintea noastră pentru că e vorba de Romsilva din zona respectivă, care a obținut fonduri de la Banca Mondială și, într-adevăr, merită vizitată. Este o rezervație de zimbri etalon, aș spune, în România, cu un centru educațional pentru copii, muzeu și așa mai departe. Chiar capacitatea de cazare au acolo.E, într-adevăr, un proiect de mare succes.

Și ne-am dus la Vânători Neamț, am discutat cu rangerii de acolo, i-am rugat și ne-au dat, într-adevăr, proiectele de înființare a unei rezervații: Că habar n-aveam care sunt condițiile pentru a conserva această specie strict protejată. Și-am replicat infrastructura folosită la Vânători Neamț. Am avut fonduri de la Consiliul Județean Brașov, care, într-adevăr, s-a implicat la acel moment. Și am reușit să facem această împrejmuire pe 10 hectare. 10 hectare oferite de către Comuna Vama Buzăului.

Zimbrul, un mamifer incredibil de puternic

Am început cu această împrejmuire, am asigurat toate condițiile acolo cu apă curentă, hrănitori, adăposturi pentru animale. Obligatoriu gard electric, pentru că nu știu câți dintre cei care ne urmăresc au idee cât de puternic este acest mamifer.

Avem un exemplu la Vânători Neamț unde, înainte să se fi pus gardul electric, exista ub gard cu stâlpi de beton și plasă de sârmă și așa mai departe. Pe partea cealaltă a gardului, un sătean, în toamnă, și-a scos sfecla de zahăr și-a depozitat-o pe teren. Zimbrului îi place sfecla mult de tot.

Și a venit turma și a trecut prin acel gard ca și cum aș trece eu printr-o, nu știu, perdea de mătase. Pur și simplu ca să mănânce și s-a întors înapoi. Și atunci, într-adevăr, siguranța este necesară pentru împrejmuirea acelui loc.

Am început cu aceste donații. Chiar s-au înmulțit în captivitate?

S-au înmulțit pentru că, interesant, deși, vorbim de un pol al frigului în România, da, e Vama Buzoului, vecină cu Întorsura Buzăului, zimbrul s-a adaptat extraordinar de bine în acele condiții climaterice.

Revin. Primul scop al acestui proiect a fost să creeze o atracție în așa fel încât turiștii să pună pe hartă un must-off de vizitare a acestei zone. Și atunci, într-adevăr, acel cerc de care povesteam, cercul vicios de care povesteam la începutul emisiunii, să fie spart. Avem astăzi peste 80.000 de vizitatori care iau bilet pe an. Și lucrurile au început să miște. Oamenii au început să capete încredere. Să investească, o să discutăm probabil cu acordul dumneavoastră mai spre sfârșit și ce înseamnă acel concept de gastro-local. Vama Buzăului a ajuns, într-adevăr, un obiectiv extraordinar de important pe harta turistică a României. Datorită în primul rând acestui proiect.

A intervenit, într-adevăr, această oportunitate pe care o visam de la bun început. De aceea spuneam că noi nu am vrut să facem o grădină zoologică. Noi am vrut să facem o investiție premergătoare, eliberării zimbrului în habitatul natural. N-am reușit noi să o facem primii. Aici a fost un efort concertat al mai multor organizații. Și cei de la Vânători Neamț au achiesat la acest proiect, dar au venit actorii mari: WWF, World Wide Fundation. O asociație internațională de mare renume și cu finanțare importantă și cu o carte de vizită importantă.

Zimbrii de la Vama Buzăului au început să populeze pădurile din România

Și, într-adevăr, au sprijinit acest efort de eliberare în habitatul natural acestei specii în România. Lucru la care am contribuit și noi. Pentru că deja aveam foarte mulți zimbri. Am intrat în parteneriat cu aceste două entități și am eliberat atât în sudul masivului Făgăraș, cât și în zona munții Țarcău, Hațeg, zona respectivă, exemplare de la noi. Alături de alte exemplare pe care aceste asociațiile le-au adus din străinătate. Am eliberat în total șase de la noi, dar în acest proiect sunt mult mai mulți, pentru că aceste asociații au avut bani să aducă exemplare din afară.

Lucru foarte bun. De ce? Cosangvinizarea este o mare problemă. Adică vă dați seama, până la urmă, toți acești zimbri europeni provin din cele 19 exemplare. Cosangvinizarea creează într-adevăr niște probleme, motiv pentru care, inclusiv aici, la rezervația de la Vama Buzăului, lucrăm în permanență cu medici veterinari coordonați de un medic veterinar foarte bun, domnul doctor Foica, care este și directorul Liceului de la Prejmer, pentru că apar probleme.

Acest schimb de exemplare dintr-o țară într-alta, ne ajută să prevenim efectele consangvinizării, care duce la degradarea genelor și o imunitate foarte scăzută a animaleilor. Cert este că, în acest proiect de liberare în habitat natural al zimbrului, într-adevăr s-a luat în considerare acest element, de aceea se aduc exemplare din alte țări, tocmai pentru a permite în condițiile de supraviețuire în natură foarte dure de altfel, ca acest zimbri să aibă șanse maxime.

Nașterea zimbrilor, un ritual fantastic!

E foarte interesant de urmărit rezultatul acestui proiect. În cele trei zone în care s-au eliberat zimbrii în natură, procentul de supraviețuire și apoi dezvoltarea zimbrilor de acolo este peste 75%, ceea ce e un mare succes. Zimbrul, să știți ca nu prea are dușmani în natură. E foarte interesant acest animal.

Aș recomanda telespectatorilor dumneavoastră să urmarească și să țină legatura cu administrația Rezervatiei de la Vama Buzăului, ca să viziteze acea zonă când se naște un zimbru. Este un ritual fantastic. Am mai văzut în Africa de Sud, la elefanti, ceva similar. Dar este inimaginabil. În momentul în care femela a fătat un pui, toți membrii comunității de zimbri stau cu coarnele în exterior să-l protejeze.

Ursul nu are șansă, lupul nu are șansă să penetreze acest zid viu de protecție a noului născut. Este extraordinar de interesant. Prima oară când am văzut acest fenomen, am fost atât de impresionat încât am spus: Băi, frate, ăsta e un exemplu inclusiv pentru noi, ca oameni, de protecție a celui nou-născut în comunitate. Extraordinar! E un animal fantastic. 

Comunitatea de zimbri de la Vama Buzăului s-a mărit cu doi pui

Acum avem 18 exemplare cu cei doi pui de zimbru. Acum au fătat doi puiuți. Sunt mai greu de observat, pentru că în momentul în care ei apar, sunt foarte protejați de grupul lor și sunt mai greu de observat. La care trebuie să-i adăugăm într-adevăr cei pe care i-am eliberat în natură. Am avut și morbidități, evident, .Asta se întâmplă în natură, se întâmplă și la noi.

Însă, cu ajutorul acestui medic veterinar, a grupului de medici veterinari care ne ajută, am reușit să gestionăm inclusiv boli care apar în mod frecvent la animale fie domestice, fie sălbatice. Am investit inclusiv în administratorul acestei rezervații, ca să facă curs de tranchilizare și am cumpărat armă de tranchilizare pentru aceste exemplare, care, la un moment dat, trebuie să le vaccinezi împotriva bolilor.

Ori, fără tranchilizare, vă dați seama că e imposibil acest lucru. Și, într-adevăr, administratorul, domnul Fabian Roth, un om extraordinar de dedicat, face, pe lângă partea de management a rezervației și acest serviciu, pe care ar fi trebuit să-l plătim ca serviciu extern. Bun, acum… Plecând la cei 80.000 de turiști anuali de care ați amintit, avem niște cifre, avem niște statistici în ceea ce privește reacțiile în dezvoltarea turismului,

Nu în ultimul rând, Gastro Local

Înființarea Rezervației de Zimbri a avut nevoie și de suport local. Fără sprijinul comunității locale ar fi fost imposibil ca această poveste să meargă mai departe. Astăzi, această structură este condusă de către Asociația Valea Zimbrilor. Primarul din Vama Buzăului, Tiberiu Chirilaș,  este președintele acestei asociații.

Un om fără de care chiar pot spune că acest proiect n-avea nicio șansă. Un om care s-a implicat de la bun început. A construit cu fonduri europene un centru de informare turistică acolo. Ne-a convins să aducem și alte specii de animale, pentru că, exact cum spuneați dumneavoastră, avem astăzi de acolo mufloni, păuni, reni care s-au înmulțit acolo, căprioare, cerb lopătari duși de la Vânători Neamț și așa mai departe.

Efectul turistic a fost deosebit. Astăzi vorbim de turiști care vin aproape în tot timpul anului, cu precădere, bineînțeles, în perioada de vară. Acel sistem construit de către primarul de la Vama Buzăului, împreună cu Dorian Lungu, consultantul care a avut această idee și care se cheamă Gastro-Local, permite oamenilor, turiștilor, să deguste mâncare tradițională, adevărată, din zona respectivă. Există deja capacități de cazare și lucrurile funcționează.

Sătenii au investit. Și ce trebuie spus, acea mâncare tradițională de care spuneați se face cu produse realizate, produse în gospodările celor din Vama Buzăului. Exclusiv. Acesta este conceptul de gastro-local. Iar prețurile, pentru cei care doresc să deguste, să știți că peste tot se mănâncă la același preț. Ăsta este conceptul. Nu fac concurență între ei. Și la un preț super… Tot pachetul de prânz e la același preț!”, și-a încheiat expunerea Mihai Pascu, președintele ADDJ Brașov.

Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!