Mai puțin de jumătate din spitalele din România raportează erorile medicale potrivit unui raport prezentat joi, de Observatorul Român de Sănătate.
Anul trecut, în plină pandemie, 42% din spitalele din România nu au raportat deloc evenimente adverse asociate actului medical, arată raportul „Siguranţa pacientului în actul medical”, primul raport independent din România ultimilor 30 de ani pe această temă.
Raportul prezintă o analiză detaliată a fenomenului siguranței actului medical în medicina românească. Alături de trecerea în revistă a legislației în vigoare care acoperă acest subiect, documentul examinează sistemul de raportare al evenimentelor adverse asociate asistenței medicale, gestionat de către ANMCS, și evaluează performanța Direcțiilor de Sănătate Publică și al Colegiului Medicilor în asigurarea și îmbunătățirea siguranței pacientului. 11 direcții de sănătate publică, inclusiv DSP București au refuzat să furnizeze date, relatează G4media.ro.
Potrivit raportului, în anul 2020, din cele 513 spitale din România doar 217 au raportat „evenimente adverse asociate asistenței medicale”, așa cum este definiția din legislația română, care nu include noțiunea de „eroare medicală”.
„Aproape jumătate din spitale au raportat zero erori medicale şi asta e imposibil. Erorile neraportate se vor repeta şi vor ajunge să provoace daune reale pacienţilor”, spune medicul Constantin Radu, unul dintre autorii raportului ORS.
Peste 600 de traumatisme suferite de pacienți în spitale, în 2020
Cel puţin 645 de pacienţi au suferit traumatisme în spital, din cauza unor erori medicale prevenibile, iar cei mai expuși erorilor medicale sunt copiii.
Printre cele mai serioase erori medicale se află administrarea de medicamente greşite, aplicarea unui tratament chirurgical greşit, căderile care au loc în timpul actului medical şi duc la traumatisme etc. Copiii sunt pacienţii cel mai des expuşi erorilor medicale. La nivel global, copiii sunt de 3 ori mai des victima unor erori de medicaţie decât adulţii, transmite Libertatea.ro.
“În 2020, au fost raportate peste 5.000 de evenimente adverse – ceea ce înseamnă cam 17 evenimente adverse de spital, o cifră „foarte mică” şi nerealistă, spune Radu.
Dintre erorile raportate, cele mai des întâlnite au fost:
- 867 erori de administrare a medicaţiei;
- 645 de căderi care au dus la traumatisme.
Printre celelalte erori raportate s-au numărat:
- nerespectarea procedurilor (4,46%),
- erorile de diagnostic şi tratament (2,26%),
- erorile cauzate de lipsa posibilităţii de investigare adecvată (2,26%),
- tehnici eronate în efectuarea manevrelor invazive, absenţa procedurilor, erori chirurgicale sau erori de transfuzie.
Autorii raportului susțin că un motiv pentru care domină infecțiile intraspitalicești este faptul că, potrivit reglementărilor în vigoare, acestea trebuie raportate obligatoriu, în timp ce restul evenimentelor se raportează în mod voluntar.
Rezolvarea erorilor medicale, un proces extrem de birocratic
Cazurile de erori medicale pot fi analizate de comisiile de malpraxis ale direcțiilor de sănătate publică și de comisiile de disciplină ale Colegiului Medicilor. Însă procesul este extrem de birocratic, pacienții care semnalează astfel de erori trebuie să prezinte un dosar cu multe documente, iar în plus procedura este și costisitoare, au arătat autorii.
Pentru ca un caz să fie analizat de comisiile de malpraxis, pacientul care reclamă trebuie să achite tariful experților, care variază între 1.000 și 4.000 de lei. Cu toate acestea, raportul, citat de Libertatea, arată că mai mult de jumătate din sesizările de malpraxis la DSP sunt respinse, unul din motive fiind că dosarele sunt incomplete.
„Oamenii care depun o sesizare de malpraxis trebuie să aducă un dosar stufos cu multe documente, uneori greu de obţinut. În plus, aceştia trebuia să plătească un onorariu între 1.000 şi 4.000 de lei pentru fiecare expert desemnat de comisie să analizeze cazul. Iar o parte din oameni nu-şi permit această sumă”, explică medicul Constantin Radu.
Spre deosebire de comisiile DSP-urilor, comisiile de disciplină din Colegiile Medicilor pot şi să aplice sancţiuni, inclusiv retragerea dreptului de practică de la o lună până la 1 an pentru personalul medical.
Totuşi, comisiile de disciplină ale Colegiilor au luat această decizie în 4 din cazurile de malpraxis analizate în perioada 2015-2019 din peste 700 de cazuri, reprezentând 0.7% din cazuri.
Majoritatea sesizărilor la Colegiul Medicilor nu au dus la nicio măsură
În afara acestora, într-un singur caz a fost dată o amendă şi într-un alt caz a fost retrasă calitatea de membru al Colegiului Medicilor. Cu alte cuvinte, timp de 5 ani, doar 6 sesizări de malpraxis au fost soluţionate cu consecinţe reale asupra medicilor implicaţi.
În majoritatea cazurilor de malpraxis analizate la Colegiul Medicilor nu s-a luat nicio măsură: 585 de sesizări au fost nesancţionate – tot în perioada 2015-2019.
În 65 dintre cazuri, personalul medical a fost mustrat, în 48 de situaţii, cazul a fost retrimis la Colegiul Judeţean pentru rejudecare. În 38 de cazuri s-a dat un avertisment, iar în alte 15 cazuri un vot de blam, scrie Libertatea.
Autorii raportului fac și o serie de recomandări pentru îmbunătățirea situației, de la armonizarea legislativă, reducerea birocrației, eliminarea costurilor pentru pacient, încurajarea personalului medical să raporteze erorile medicale, până la îmbunătățirea infrastructurii sanitare, inclusiv extinderea raportării și la restul unităților medicale, nu doar spitalele.
În 2009, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o serie de 33 de recomandări pentru siguranţa pacientului. România a implementat, în aceşti 12 ani, numai 3 din aceste 33 de măsuri, ceea ce ne face cea mai roşie ţară de pe harta Europei la acest capitol.
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!