În acest an Echinocțiul de primăvară are loc astăzi, 20 martie. Acest moment marchează sfârșitul iernii astronomic, când ziua este egală cu noaptea, iar după data de 21 martie, ziua se mărește și natura se trezește la viață.
Echinocțiul de primăvară în 2020 marchează sosirea primăverii astronomice în emisfera nordică, și durează aproximativ 92 de zile, în timp ce în emisfera sudică începe toamna astronomică.
Fenomenula avut loc astăzi, 20 martie, la ora 5:49, ora României, când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade, informează site-ul Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.
De asemenea, este data la care se spune că „ziua este egală cu noaptea”. De acum, durata zilei (luminată de soare) va continua să crească, iar cea a nopţii să scadă, până la data de 21 iunie, când se va încheia primăvara astronomică, odată cu solstiţiul de vară.
Ce înseamnă echinocțiul de primăvară
Echinocţiul reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu Ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ, potrivit aceleiași surse.
Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocţiului, se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Astfel, există două fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.
Pământul este cel mai aproape de Soare
Este momentul în care Soarele, în mișcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecție al eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ.
Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi începând de la această dată durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere.
Conform tradiţiei populare în această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură“.
Specialiştii în Etnografie şi Folclor spun că în vechime se aprindeau focuri pentru “a arde” iarna şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii. Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor.
În această zi sunt programate toate lucrările de primăvară la câmp şi în gospodării, semn că natura reînvie.
Astrologii susţin că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de echilibru pe toate planurile, de armonie, de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane.
Echinocţiul are loc de două ori pe an, primăvara şi toamna, și marchează momentul când ziua este egală cu noaptea.
Echinocțiul de Primăvară simbolizează creația, Solstițiul de Vară apogeul, Echinocțiul de Toamnă începerea perioadei de resorbție și Solstițiul de Iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.
De la un an la altul, echinocţiul de primăvară nu are însă loc la aceeaşi dată, întrucât anul calendaristic nu este egal cu anul tropic.