Doar 46% dintre români mai cred că apartenența României la Uniunea Europeană este un lucru bun, față de 62% media europeană, se arată în cea de-a noua ediție a eurobarometrului realizat de Parlamentul European.
Potrivit documentului, momentul de cotitură al încrederii românilor în UE a fost pandemia de Covid-19, când Bruxelles-ul a introdus reguli stricte de călătorie condiționate de vaccin. În schimb, la nivel european încrederea în UE a crescut.
Doar 46% dintre români cred azi că apartenența României la Uniunea Europeană este un lucru bun, față de 62% media europeană, se arată în cea de-a noua ediție a eurobarometrului realizat de Parlamentul European, tendințe sociodemografice 2007 – 2022, citată de G4Media.ro. Potrivit sondajului, în 2015 numărul românilor care spuneau că apartenența la UE este un lucru bun era mult mai mare, 68%, comparat cu media UE de la cea vreme, de 54%.
Situația se schimbă însă când vine vorba de beneficiile de pe urma apartenenței la UE. La întrebarea „Ținând cont de toate aspectele, ați spune că România a beneficiat sau nu, în ansamblu, de pe urma apartenenței la UE?”, 66% dintre români spun că România a beneficiat, față de 72% media europeană.
De asemenea, la capitolul încredere în Parlamentul European și parlamentele naționale, România (52%) s-a menținut mai aproape de media europeană (54%) în privința PE. Deși încrederea în parlamentele naționale este destul de scăzută la nivel european (34%), românii au declarat că sunt încrezători în proporție de numai 29%.
Din documentul Parlamentului European rezultă că încrederea românilor în UE s-a prăbușit odată cu debutul pandemiei, când Bruxelles-ul a introdus reguli stricte de călătorie condiționate de vaccin
„Nu pandemia, ci discursul despre pandemie este cel care a contribuit foarte mult la scăderea încrederii în UE. Discursul anti-restricții, anti-știință, anti-covid…Un discurs care s-a transformat, în mod automat, într-un discurs împotriva Uniunii Europene, care a încercat să reglementeze, să găsească soluții. După pandemie, războiul din Ucraina a fost convertit într-un discurs în egală măsură anti-european care funcționează pe internet și care nu este contracarat în mod eficace. Dar fenomenul poate fi vizibil încă din urmă cu 10 ani și, cu siguranță, este o parte a războiului hibrid pe care Rusia și alte state îl duc împotriva Uniunii Europene și a democrației„, explică la RFI, politologul Cristian Pîrvulescu.
