Deputatul PC de Brașov, Ion Diniță, l-a interpelat pe ministrul Justiției pe tema vehiculatei desființări a Judecătoriei Rupea.
La nivelul Ministerului Justiţiei s-a constituit un grup de lucru pentru luarea măsurilor necesare în vederea asigurării unei funcţionări optime a instanţelor judecătoreşti din perspectiva implementării noilor coduri.
În acest context, Judecătoria Rupea dispune de un sediu complet renovat şi adecvat, potrivit noilor cerinţe privind înfăptuirea actului de justiţie, între anii 2008-2009, cheltuindu-se pentru aceasta o sumă de 3.376.877,36 lei cu TVA inclus (bani proveniţi de la bugetul de stat). La ora actuală este unul dintre cele mai modeme sedii de instanţă din România în care-şi desfăşoară activitatea atât Judecătoria Rupea, precum şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea.
Desfiinţată în 1965, Judecătoria Rupea a fost repusă în drepturi după 1996, ea deservind oraşul şi 12 comune înconjurătoare, respectiv o treime din suprafaţa teritorială a judeţului Braşov, în total 39 de localităţi. Această zonă compusă din cele 39 de localităţi situate în nord-estul judeţului este una dintre cele mai sărace zone ale judeţului în ciuda resurselor naturale şi culturale de care dispune, conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Braşov. Potrivit datelor statistice, nr. de locutori care populează această zonă este de aproximativ 37.500 de locuitori pentru o suprafaţă de 1.200 Km patraţi.
Distanţele care separă locuitorii acestei zone faţă de cele mai apropiate judecătorii în comparaţie cu Judecătoria Rupea sunt foarte mari, în medie de peste 70-80 Km, luând ca şi referinţă Judecătoria Făgăraş sau Judecătoria Braşov. În această ordine de idei, o eventuală desfiinţare a Judecătoriei Rupea ar conduce în primul rând la îngrădirea indirectă a locuitorilor acestei zone la actul de justiţie. Distanţele foarte mari coroborate cu gradul de sărăcie al locuitorilor zonei, precum şi lipsa totală mijloacelor de transport regulat (curse auto sau tren) vor fi un impediment major pentru locuitorii acestei zone defavorizate să aibă acces la actul de justiţie. Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. în exercitarea dreptului său la un proces echitabil accesul la justiţie nu poate fi îngrădit prin instituirea unor „bariere” imposibil de trecut pentru cetăţean.
Pornind de la premisa că drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă şi reală, iar nu iluzorie şi teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanţe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiţie. Dreptul de acces la justiţie impune obligaţii în sarcina legiuitorului şi executivului astfel că statul este ţinut să acorde oricărei persoane toate facilităţile rezonabile de drept şi de fapt pentru a accede la o instanţă ceea ce echivalează cu efectivitatea dreptului de acces.
În aceste condiţii, deputatul PC Ion Diniță îi solicită ministrului Robert Cazanciuc să precizeze ce se va întâmpla cu acest sediu proprietate a ministerului, în eventualitatea desfiinţării Judecătoriei Rupea, fiind necesare cheltuieli de conservare şi pază a acestuia pentru a preveni degradarea şi distrugerea acestuia, precum și care este intenţia Ministerului Justiţiei referitoare la soarta acestei unităţi.