Curtea de Apel Bucureşti a sesizat DIICOT în privinţa efectuării unor verificări privind potenţialele infracţiuni de spălare a banilor comise de Banca Comercială Română SA (BCR), în legătură cu dobândirea unor imobile din Snagov şi a unui complex turistic din Poiana Braşov.
„Sesizează organul de urmărire penală în privinţa efecuării unor verificări privind potenţialele infracţiuni de spălare a banilor de către Banca Comercială Română SA, constând în dobândirea imobilelor active situate în satul Tâncăbeşti, comuna Snagov, judeţul Ilfov compus din 15 loturi de teren adiacente cu o suprafaţă totală de 59.679 m.p, conform procesului verbal de licitaţie publică nr.1870/23.05.2014 şi respectiv a activului Silver Mountain, situat în Poiana Braşov, judeţul Braşov, compus din 171 apartamente, 176 locuri de parcare, 2 spaţii comerciale, clădire multifuncţională – Restaurant, Club, Spa & Fitness), drumuri de acces, spaţii verzi şi teren excedentar în suprafaţă de 206.500 m.p şi bunuri mobile care deservesc activul. Copie a prezentei precum şi a dosarului de instanţă se va înainta şi parchetului competent, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de casaţie şi Justiţie- DIICOT”, a decis, vineri Curtea de Apel Bucureşti.
Curtea de Apel Bucureşti a luat decizia în urma unei plângeri pe care a făcut-o o firmă de insolvenţă, împotriva unei ordonanţe de clasare, dispusă de procurorii DNA, într-un dosar privind suspiciuni de corupţie în legătură cu Remus Borza şi firma de insolvenţă a acestuia.
Banca Comercială Română precizează că nu a fost citată până la această dată în niciun dosar penal pentru vreo faptă reținută în sarcina sa, potrivit unui comunicat al băncii.
„Menționarea sintagmei de «spălare de bani» reflectă o plângere făcută cu rea credință de către un denunțător implicat în cauză (Insolvency Recovery Solutions SRL), care a încasat nejustificat de la BCR aproximativ 1 milion de euro, în calitate de proprietar al unei creanțe reprezentând onorariu executor judecătoresc”, se spune în comunicat.
BCR precizează că s-a aflat într-un litigiu cu denunțătorul, iar contestația băncii a fost admisă definitiv, cel în cauză având de restituit băncii suma încasată nejustificat. BCR a formulat cerere de insolvență împotriva denunțătorului, pentru recuperarea sumei, iar acesta s-a sustras obligațiilor de restituire, schimbându-și sediul și înregistrând o altă cerere de insolvență la o altă instanță din țară.