În urmă cu o săptămână la vremea la care scriam despre Ziua Mondială a Pneumoniei, televiziunile și social media dădeau semne că ar fi interesate de o altă boală, care pe termen mediu și lung dă numeroase complicații: diabetul. Acesta a devenit, în ultimii doi ani, una dintre bolile cele mai des asociate cu creșterea riscului de mortalitate prin COVID-19.
Și totuși este mai puțin cunoscută cealaltă fațetă a lui diabetul insulino depenedent al copiilor. În anul 2000, la nivel global erau 151 milioane de cazuri de diabet, care ajungeau la 415 milioane în 2015 și estimările pentru 2040 erau situate la o cifră ce depășea 640 milioane de cazuri. Mortalitatea datorată diabetului creștea și ea de la 16.3/100000 la 19.5/100000 într-o perioadă de numai 15 ani, fără să mai punem la socoteală câte vieți au fost curmate în cursul celor aproape doi ani de pandemie datorită asocierii cu diabetul.
Dacă ne îngrijora diabetul la adulți, atunci la copiii în secolul XXI asistam la o creștere îngrijorătoare ,cu aproape 65% a cazurilor de diabet insulinodependent la copii mai ales la cei mai mici, cu vârsta de până la 4 ani. Statisticile din Statele Unite vorbesc despre un număr de cazuri de diabet la copiii cu vârsta de până la 14 ani care ajung la 14.5 cazuri/100000.
Și totuși de când cunoaște omenirea boala? Se pare că din vremuri străvechi, este descris diabetul într-unul dintre primele papirusuri medicale, dar este pomenit și de către medicina ayurvedică. Prima descriere ne vine din secolul I înainte de Christos din Grecia de la Demetris din Apamea care îl și numește diabet. Medicina chineză îl denumește atrepsia (scăderea marcată în greutate)-setei. Avicenna îl va studia și va scrie despre diferențele între formele de boală la copii și la adult. Paracelsus îl va defini ca pe o boală a sângelui în vreme ce Thomas Willis în secolul XVII va defini glicozuria, prezența de zahăr în urină. Un secol mai târziu glicozuria va fi asociată hiperglicemiei, creșterii glicemiei și diabetul va fi definit clinic.
De numele diabetului sunt legate multe nume de cercetători printre care cel mai drag nouă este Nicolae Paulescu, ale cărui cercetări legate de tratamentul diabetului au fost începute în 1916 continuate până în 1920-1921 și publicate în reviste medicale prestigioase. Cercetările sale nu au putut fi continuate din lipsa de fonduri (cât de cunoscut sună această poveste). În același timp însă F. Banting și J.J.R. MacLeod vor împărți Nobelul pentru medicină pentru descoperirea insulinei de care de fapt apropiat a fost și Paulescu. Cei doi vor recunoaște meritele și vor împărți premiul și cu Collip și Best, iar drumul lung al insulinei este deja început. Pentru noi însă Paulescu este cel care a descoperit pancreina, precursorul insulinei. În inimile noastre și el a primit Nobelul pentru medicină.
Tratamentul diabetului la copii se face cu insulină. Cele mai de temut complicații ale diabetului sunt orbirea (cecitatea), insuficiența renală care merge până la dializă și transplant renal și decesul.
Deși trăim într-un secol în care știința de azi este deja depășită, totuși nu știm ce anume declanșează diabetul la copii și de ce incidența lui la copiii 0-4 ani a fost de 20.5/100000 în anul 2015. O multitudine de factori sunt în continuare luați în discuție, genetica individuală, fiind unul dintre factorii cei mai importanți. Dacă la copii insulina este tratamentul de elecție, adultul beneficiază de tratament oral cu controlul diabetului în condițiile respectării tratamentului. Copiii, sunt însă poate cele mai fragile victime ale diabetului întrucât terapia lor este pentru toată viața cu insulină injectabilă, traversează adolescența cu întreg tumultul ei însoțiți de această boală și învață să ducă o viață aproape normală alături de familiile lor mereu primind insulină.
Personalități marcante ale vremurilor noastre, care au suferit și suferă de diabet sunt Larry King decedat datorită complicațiilor diabetului, Halle Berry deținătoarea unui Oscar, Tom Hanks cel care ne-a încântat cu jocul lui actoricesc în Forrest Gump, dar și în Philadelphia și în multe alte pelicule de neuitat atrăgându-ne atenția, precum în You΄ ve got mail, despre această boală numită diabet.
Marele compozitor Ludwig van Beethoven se pare că a avut diabet zaharat și că decesul ar fi fost grăbit și de existența acestei afecțiuni. Unul dintre marii violoniști ai lumii Eugène Ysaÿe a murit tot din cauza complicațiilor date de diabet.
Într-o lume modernă, care a uitat beneficiile unei alimentații și vieți sănătoase, poate că nu este rău ca măcar o dată pe an, în 14 Noiembrie, să ne gândim, că am putea poate, prin alimentația corectă, să prevenim declanșarea diabetului.
De ce tocmai 14 Noiembrie ziua Mondială a Diabetului? Pentru că pe 14 Noiembrie s-a născut F. Banting și poate pentru că mai presus de orgolii profund umane, avem datoria să continuăm cercetarea în beneficiul milioanelor de copii și adulți care așteaptă cu încredere ziua în care vom putea să spunem am găsit medicamentul sau cura, care vindecă diabetul.
Poate că atunci, mai mult decât acum, vom găsi în noi puterea de a folosi tratamentul pentru a vindeca copii și adulți.
Până atunci diabetul rămâne o boală cu ramificații multiple generatoare de mare suferință.
- Conf. Dr. Oana Falup
- medic sef Pediatrie 1, Spitalul Clinic pentru Copii Brașov
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!