Edilii Braşovului au preferat să investească bani grei doar în proiecte de imagine, îndatorându-i pe braşoveni, fără a se preocupa şi de economia oraşului.
Industria Braşovului a fost năruită, mai mult de jumătate din populaţia adultă este formată din pensionari, unul din patru tineri nu are un loc de muncă şi 122.000 de braşoveni au venituri de sub o mie de lei, sunt doar câteva dintre problemele care prefigurează un viitor sumbru pentru Braşov. Cu toate acestea, proiectele edililor locali au fost concentrare pe imaginea oraşului şi nu au urmărit o relansare economică prin exploatarea resurselor existente, astfel că versurile lui Octavian Goga, „Munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă“, se potrivesc foarte bine pentru situaţia în care se află Braşovul.
„Am impresia că destinele acestui oraş sunt pe mâinile unui copil lacom. Trebuie să ne concentrăm pe problemele oamenilor şi apoi pe asfalt şi să învăţăm că suntem o comunitate care trebuie să ia frâiele în mână. Altfel, vom ajunge în situaţia ca în acest oraş pe fiecare poartă să fie lacăte, iar casele să aibă gratii, cum s-a întâmplat cu un oraş din Franţa. Nu putem aştepta ajutor din străinătate sau de la Guvern, fiindcă riscăm să ajungem la faliment“, a explicat Ovidiu Fodor, candidatul Partidului Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD) pentru funcţia de primar al Braşovului.
Bani pentru braşoveni pe model nemţesc
Candidaţii PP-DD pentru Consiliul Local Braşov au întocmit o listă cu zece proiecte prioritare pentru sprijinirea braşovenilor defavorizaţi şi relansarea economică a oraşului. Pe modelul companiei Rewe, din Dortmund, Germania, unde 70% din acţiuni sunt deţinute de cetăţeni, care iau anual dividende, încă de la înfiinţarea societăţii, din 1923, şi la Braşov s-ar putea înfiinţa o astfel de companie care apoi să ofere dividende, în completarea veniturilor oamenilor. „Pentru majorarea de 8% a salariilor bugetarilor aruncată acum înainte de alegeri, Guvernul Ponta s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional la două lucruri care sunt în detrimentul cetăţenilor: privatizarea ultimelor companii de stat şi liberalizarea preţului la gaz, ceea ce înseamnă o creştere de 2,5 ori a preţului la gaz. În aceste condiţii Braşovul are nevoie de o independenţă energetică. Dacă vom implementa proiectul unei centrale în cogenerare, unde acţiunile să fie deţinute de către braşoveni, pe modelul Rewe, oamenii vor ajunge să nu mai plătească pentru utilităţi şi chiar să încaseze dividende“, a explicat Fodor.
Cheltuieli fără noimă
Proiectul unei astfel de centrale nu ar costa municipalitatea decât maximum un milion de euro, ţinând cont că se pot obţine fonduri europene şi guvernamentale care să acopere 90% din preţ. „Primăria a băgat 50 de milioane de euro în retehnologizarea CET, care a devenit doar o maşină de spălat bani. O astfel de centrală în cogenerare, produsă în Olanda, nu costă decât 10 milioane de euro, dar, până acum, nu s-a dorit binele braşovenilor“, a apreciat candidatul PP-DD la funcţia de primar. Totodată, la ora actuală, nu există o transparenţă în ceea ce priveşte cheltuirea banului public, neştiindu-se exact situaţia financiară a municipiului şi la ce nivel de îndatorare s-a ajuns prin investiţiile edililor din ultima vreme.
Nu în ultimul rând, economia Braşovului s-ar putea pune pe picioare şi dacă s-ar încheia parteneriate private în primărie şi oamenii de afaceri, unde municipalitatea să deţină pachetul majoritar de acţiuni, astfel ca şi oamenii de afaceri să îşi poată defăşura activitatea şi braşovenii să aibă de lucru şi să nu se mai întâmple ca în ultimii ani, când marile companii şi-au făcut bagajele şi au plecat din cauza taxelor mult prea mari şi a lipsei de facilităţi.